Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Educatia formala
Miercuri, 29 Iunie 2011 00:00

EDUCATIA FORMALA

 

O definitie a  educatiei formale a fost data de  catre Philip Coombs, conform careia educatia formala este “sistemul educational structurat ierarhic si gradat cronologic, pornind de la scoala primara si pana la universitate, care include, in plus fata de studiile  academice,  o  varietate  de  programe  de  specializare  si  institutii  de  pregatire profesionala si tehnica cu activitate “full-time”.

Din punct de vedere etimologic, termenul „educatia formala” isi are originea in latinescul “formalis” care inseamna “organizat”, “oficial”. In acest sens, educatia formala reprezinta educatia oficiala.

 

Din  punct de vedere conceptual,  educatia  formala  cuprinde  totalitatea activitatilor si a actiunilor pedagogice desfasurate si proiectate institutional (in gradinite, scoli, licee, universitati, centre de perfectionare), in cadrul sistemului de invatamant, in mod planificat si organizat pe niveluri si ani de studii, avand finalitati educative bine determinate. Ea se realizeaza “in cadrul unui proces de instruire realizat cu rigurozitate, in timp si spatiu: planuri, programe, manuale, cursuri, materiale de invatare.”

 

Dezideratele majore ale educatiei formale cuprind asimilarea sistematica si organizata a  cunostintelor din diferite domenii de interes cultural-stiintific, practic si tehnologic si folosirea acestora in vederea dezvoltarii personale si a insertiei optime in viata activa a societatii, prin formarea si stimularea capacitatilor intelectuale si aptitudinale, a priceperilor si deprinderilor, a atitudinilor si convingerilor. Totodata se urmareste inzestrarea  individului cu metode si tehnici de munca  intelectuala  si dezvoltarea pe cat posibil a inteligentei sociale si emotionale.

Trasaturile caracteristice ale educatiei formale rezulta din caracterul sau oficial. O prima  caracteristica a educatiei formale se refera la faptul ca  aceasta  este institutionalizata,  realizandu-se  in  mod  constient,  sistematic  si  organizat  in  cadrul sistemului de invatamant.

O a doua caracteristica este faptul ca obiectivele si continutul educatiei sunt prevazute in documente scolare. Ele sunt elaborate pe cicluri, niveluri si ani de studii, fiind proiectate pedagogic prin planuri de invatamant, programe si manuale scolare, cursuri universitare, ghiduri.

Scopurile si obiectivele pedagogice, deduse din idealul educational si preconizate a fi atinse in cadrul acestui tip de educatie, sunt realizate practic in procesul de invatamant, sub indrumarea unui corp profesoral specializat. Cadrele didactice, persoane investite special cu conducerea actiunii educative, se adreseaza unui public ce beneficiaza de un statut aparte – cel de elevi sau de studenti.

O alta caracteristica se refera la faptul ca aceasta forma a educatiei conduce la atingerea  dezideratelor educative  preconizate intr-un  context  metodologic  organizat. Acest context  metodologic  este  dezvoltat  in  concordanta  cu  cerintele  idealului educational, in conditii pedagogice determinate, cu materiale didactice special elaborate pentru atingerea scopurilor si cu mijloace de invatamant investite cu functii pedagogice precise.

 

Educatia formala, ca forma oficiala, este intotdeauna evaluata social.

Evaluarea  realizata in cadrul  educatiei formale  trebuie sa urmareasca dezvoltarea capacitatilor de autoevaluare ale elevilor si studentilor.

Educatia formala este  importanta prin faptul ca faciliteaza accesul la valorile culturii,  stiintei,  artei,  literaturii si  tehnicii, la  experienta social-umana, avand un rol decisiv in formarea personalitatii umane, conform dezideratelor individuale si sociale.

Prin intermediul acestei forme de educatie, “in timpul anilor de studii, individul este introdus progresiv in vastele domenii ale existentei umane”. Aceasta permite asimilarea cunostintelor  ca  un  sistem, oferind concomitent  “un  cadru  metodic  al  exersarii  si dezvoltarii  capacitatilor  si  aptitudinilor  umane”.  Educatia  formala  devine  astfel  “un autentic instrument al integrarii sociale”.

 

Cu toate ca educatia formala este generalizata si indispensabila ea inregistreaza cateva critici si limite:

• centrarea  pe  performantele inscrise in  programe lasa  mai  putin  timp  liber imprevizibilului si studierii aspectelor cotidiene, cu care se confrunta elevii,

  exista tendinta de transmitere-asimilare a cunostintelor in defavoarea dezvoltarii-exersarii capacitatilor intelectuale si a abilitatilor practice,

   cufundarea intr-o calma monotonie si erodarea prin rutina a practicii didactice,

  orientarea  predominanta spre “informare  si evaluare cumulativa a proceselor instructionale”

  lipsa initiativei elevilor si slaba participare a parintilor in activitatile scolare fapt ce  conduce si  la  o  comunicare  defectuoasa  intre  acesti  agenti  pedagogici importanti,

  dotarea materiala  si tehnica insuficienta  a salilor de clasa  si a laboratoarelor din scoala care nu mai satisfac cerintele tot mai crescute ale elevilor conexati in permanenta la noi mijloace de transmitere, prelucrare  si actualizare rapida a informatiilor,

 

 Dezvoltarea  educatiei  formale are loc in contextul  depasirii  interpretarilor clasice  conform  carora i se atribuie  educatiei  formale rolul prioritar. Orientarile postmoderniste evidentiaza  expansiunea educatiei nonformale cu preluarea unor sarcini de educatia formala, diversificand activitatile si stimuland in mai mare masura motivatia participantilor. In ideea deschiderii scolii fata de problematica lumii contemporane sunt  propuse  urmatoarele  modalitati menite  sa  inlature  treptat carentele semnalate la nivelul educatiei formale:

• descongestionarea   materiei si  crearea  ocaziilor  tot  mai  numeroase  de afirmare a talentelor si a intereselor tinerilor, prin cresterea si diversificarea ofertei de optionale si de alternative  educationale,

• sanse reale pentru fiecare unitate de invatamant de a-i determina propriul curriculum (prin curriculum la decizia scolii),

• posibilitatea  utilizarii flexibile a segmentului neobligatoriu  din programe in functie de nevoile locale de educatie si formare,

• asigurarea  sinergiei  dintre  invatarea  formala,  nonformala  si  informala,  in sensul deschiderii scolii inspre influentele educative nonformale si informale si gasirea modalitatilor optime de articulare intre acestea,

• armonizarea  politicilor  si  practicilor  privind  instruirea  initiala,  si  continua (asigurarea calitatii si continuitatii prin continutul curriculum-ului, evaluare si recunoastere) si regandirea tuturor nivelurilor si structurilor invatamantului din prespectiva educatiei permanente,

• integrarea   rapida   a   noilor   tehnologii   comunicationale   in   procesul   de invatamant.

 

Noile  orientari  postmoderniste  postuleaza  largirea  sferei  de  aplicabilitate  a continuturilor si a dezideratelor educatiei formale in sensul cuprinderii si a urmatoarelor finalitati, realizabile printr-o stansa corelare cu celelalte forme ale educatiei:

• stimularea si dezvoltarea capacitatilor cognitive complexe (gandirea divergenta, gandirea critica, gandirea laterala – capacitatea de a privi si a cerceta lucrurile in alt mod, de a relaxa controlul gandirii),

• formarea si  dezvoltarea  inteligentelor  multiple, prin capacitati specifice inteligentei lingvistice (ce implica sensibilitatea de a vorbi si de a scrie, include abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a se exprima retoric, poetic si pentru a-i aminti informatiile), inteligentei logice-matematice (ce consta in capacitatea de a analiza logic problemele, de a realiza operatii matematice si de a investiga stiintific sarcinile, de a face deductii), inteligentei spatiale (care se refera  la capacitatea, potentialul de a  recunoate  si  a folosi patternurile spatiului, capacitatea de a  crea  reprezentari  nu  doar  vizuale),  inteligentei interpersonale  (capacitatea de a intelege  intentiile, motivatiile, dorintele celorlalti, creand oportunitati in activitatea colectiva), inteligentei intrapersonale (capacitatea de autointelegere,   autoapreciere  corecta  a propriilor sentimente, motivatii, temeri), inteligentei naturaliste (care face omul capabil sa recunoasca, sa clasifice si sa se inspire din mediul inconjurator), inteligentei morale (preocupata de reguli, comportament, atitudini),

• consilierea elevului/studentului in procesul de autocunoastere si autodescoperire a propriilor capacitati  si limite, a inclinatiilor si a aptitudinilor speciale si dezvoltarea  pe  aceasta  baza,  a  capacitatii  de  autoevaluare  a propriei personalitati.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Duminică, 18 Septembrie 2011 07:42
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Breaking old storyteling steroetypes res…

BREAKING OLD STORYTELLING STEREOTYPES – RESEARCH STUDY Profesor limba engleză Cristina Lungan Școala Gimnazială ,,Sfânta Vineri” Ploiești, Prahova The consuming society has left its...

Read more

O experienta palpitanta Sapte ani in Alg…

O experienţă palpitantă – şapte ani în Algeria!   După câştigarea independenţei Algeriei, în 1962, odată cu plecarea în masă a francezilor, forţa intelectuală a ţării a scăzut considerabil. Primii ani ce...

Read more

Tipuri de inteligente

TIPURI DE INTELIGENŢE                                                                                            Prof. Popp Loredana                              Colegiul Tehnic “AZUR” Timişoara         Individul “vinovat” pentru identificarea tipurilor de inteligenţe este Howard Gardner, în cartea "Frames of Mind: The Theory of Multiple...

Read more

EDUCATIA INCLUZIVA

EDUCAtIA INCLUZIVÃ: RESPECT, SOLIDARITATE, INTEGRARE   Ene Iuliana, profesor psiholog scolar Şcoala cu clasele I-VIII „I. L. Caragiale” - Medgidia     Motto: “Şcolile inclusive trebuie sã recunoascã si sã rãspundã diferitelor nevoi ale elevilor,...

Read more

Fisa de evaluare proiecte educative extr…

FIŞĂ DE EVALUARE A PROIECTELOR EDUCATIVE  EXTRAŞCOLARE CAE 2013 - Concursuri naţionale -   Proiectul:____________________________________________________________________________   Instituţia:____________________________________________________________________________ Buget (total şi solicitat): total:__________________       solicitat MECTS:____________________ Nr. participanţi:__________________ Perioada de desfăşurare a etapei finale:_____________________________________________________

Read more

Organizarea si desfasurarea admiterii in…

Organizarea si desfasurarea admiterii in invatamantul liceal de stat 2013 Vezi Ordinul nr. 5608/31.08.2012 privind organizarea si desfasurarea admiterii in invatamantul liceal de stat pentru anul scolar 2013-2014. Publicat in Monitorul Oficial,...

Read more

Fiinta umana intre coordonate ale timpul…

FIINŢA UMANĂ ÎNTRE COORDONATE ALE TIMPULUI Prof. Cristina Lorincz Colegiul Tehnic Iosif Şilimon, Braşov Timpul, o necunoscută „concretă”a existenţei noastre, este una din marile probleme existenţiale ale omului. Fiinţa umană,...

Read more

Sistemul de invatamant si structura

SISTEMUL DE INVĂŢAMÂNT DIN ROMÂNIA     Sistemul de învăţământ reprezintă principalul subsistem al sistemului de educaţie, care se referă la organizarea instituţională a învăţământului. În cadrul sistemului de învăţământ sunt reunite instituţiile specializate...

Read more