Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Pagina de invatatura catre liderul de maine
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Mai 2020 00:00

 

PAGINĂ DE ÎNVĂŢĂTURĂ . . .

CĂTRE LIDERUL DE MÂINE

Prof. Bentz Teodora

Col. Nat. “Al. I. Cuza “ Focșani

Grupul de elevi ar putea fi definit, cât se poate de simplu, ca un ansamblu de persoane care au posibilitatea de a se percepe şi de a interacţiona în mod direct şi care participă la o activitate comună, graţie unui sistem de reguli şi de norme formale sau informale. La fel ca în schema funcţionarii individuale, grupul de elevi este supus unor forţe externe (mediul) şi interne (legate de membrii grupului şi de natura interacţiunilor dintre ei), creatoare de tensiuni.

Liderul este o producţie a grupului, iar procesul care duce la apariţia lui poate fi ilustrat prin raportul cauză-efect: grupul este un sistem aflat în stare de tensiune, aceste tensiuni duc la apariţia in grup a unor nevoi, prin urmare nevoile determină apariţia unui lider. Liderul este, aşa cum rezultă, persoana care dă grupului sentimentul, la un moment dat, că poate rezolva nevoia sau nevoile dominante ale acestuia.

Cunoaşterea câmpului psihologic al grupului de elevi permite anticiparea tipului de lider care se va impune în respectivul grup. Liderul nu există deci in mod a priori, nu există lider înnăscut. Există doar personalităţi care ştiu să capteze nevoile grupului şi să se prezinte ca fiind persoanele cele mai în măsură sa le rezolve. Fenomenele de leadership trebuie analizate ca o funcţie, şi nu ca un statut, întrucât se înscriu în dinamica grupului. Fiind direct legată de sistemul de nevoi ale grupului, poziţia de lider va putea fi acceptată de elevi diferiţi în momente diferite ale vieţii grupului. Ea nu se asociază, în mod obligatoriu, cu o anumită poziţie ierarhică a respectivului elev în grup.

Analiza unui colectiv presupune o distincţie clară între poziţia statutară (de şef al clasei) şi poziţiile informale şi funcţionale ocupate de lider. Un grup real va funcţiona mai eficient atunci când, în interiorul său, va exista o corespondenţă între cele două tipuri de poziţii, altfel spus, când şeful clasei exercită în plus şi funcţia de leadership în grup. De altfel, nonconcordanţa dintre cele două poziţii (şeful clasei nu este lider, iar liderul nu este seful clasei) explică un mare număr de blocaje, de conflicte sau eşecuri în grupurile şcolare. Managementul educativ se întemeiază pe grup şi presupune existenţa unui profesor (manager) capabil să asculte, să înţeleagă, să capteze şi să dinamizeze nevoile grupului, lăsând elevii să-şi aleagă democratic şeful-lider.

În altă ordine de idei, se pot distinge două mari forme de luptă pentru leadership într-un grup: un tip de conflict se înregistrează între două personalităţi diferite, care încercă să răspundă aceleiaşi nevoi (este vorba de competiţia dintre doi elevi). Al doilea caz posibil constă în conflictul dintre două personalităţi care mizează pe nevoi dominante diferite. În această situaţie, lupta pentru leadership rezultă din conflictul generat de posibilitatea de a alege între mai multe nevoi importante şi îşi pune amprenta asupra acestui conflict. Dacă dinamica grupului şcolar generează lupte pentru leadership, aceste tensiuni pot conduce la o repartiţie a funcţiilor în cadrul grupului între mai mulţi lideri. Este cazul liderilor complementari: unul este centrat pe sarcină, celălalt pe grup.

Aplicarea teoriei analitice la procesele de grup este prezentată pentru prima dată de Freud în două lucrări celebre apărute la începutul secolului XX : Totem şi tabu (1912) şi Psihologia colectivă şi analiza eului (1921). În opinia lui Freud, fenomenul fundamental, care-i permite grupului să se constituie, apoi să se menţină, rezultă dintr-un comportament arhaic, ataşamentul faţă de şef. Prin urmare, identificarea reprezintă fenomenul fundamental care acţionează în grupuri. Această identificare este dublă: pe de o parte, o identificare a tuturor membrilor cu liderul, fapt care permite, pe de altă parte, o identificare mutuală între membrii grupului, posibilă prin aceea că toţi împărtăşesc unul şi acelaşi ideal al eului, unul şi acelaşi model, încercând să se asemene cu liderul lor.

Aplicând teoria lui Freud la nivelul organizaţiei şcolare, se impune o discuţie asupra tipurilor de leadership, care impun, prin atitudine şi stilul de a conduce, o anumită mentalitate de grup (group mentality). Liderul autoritar ia singur deciziile cu privire la organizarea grupului sau asupra activităţilor ce se vor desfăşura. Deciziile nu sunt nici justificate, nici explicate în raport cu vreun progres, iar criteriile de evaluare aplicate de lider nu sunt cunoscute de către ceilalţi elevi din grup. În acest caz, liderul intervine în viaţa grupului pentru a-i canaliza motivaţiile sau pentru a face demonstraţii, în caz de nevoie. Liderul democratic ia deciziile în urma unor discuţii pe care el însuşi le provoacă, prin urmare ţine seama de opinia elevilor ce alcătuiesc grupul. Deciziile se articulează în raport cu un progres, fiecare etapă fiind în mod clar analizată şi finalizată. De altfel, liderul democratic explicitează şi justifică judecăţile pe care le emite. Atunci când apare o problemă, el sugerează întotdeauna mai multe alternative, lăsând grupului posibilitatea să aleagă. De cele mai multe ori încearcă să se integreze în viaţa grupului şi reuşeşte. Liderul laisser-faire adoptă un comportament pasiv, după ce precizează care este punctul său de vedere. Grupul se bucură, aşadar,de libertate totală, ştiind totuşi că poate apela oricând la lider. Acesta din urmă nu judecă şi nici nu evaluează. Prezenţa este binevoitoare, iar el nu intervine decât la cererea grupului, luând un minimum de iniţiative.

Tipul de leadership determină ansamblul comportamentelor emoţionale, sociale şi cognitive ale grupului de elevi pe care îl domină. Astfel, în grupurile cu conducere autoritară , domină fie comportamentele apatice, fie cele agresive. Climatul socioafectiv al acestor grupuri este nefavorabil, iar coeziunea este slabă, tensiunile interne puternice favorizând crearea unor subgrupuri. Neputând fi descărcată asupra liderului, agresivitatea este deturnată spre anumiţi membri ai grupului sau spre exterior, fenomen însoţit de găsirea unor vinovaţi. Dimpotrivă, în grupurile cu o conducere democratică, liderul permite exprimarea neîngrădită a diferenţelor individuale. Satisfacţia membrilor grupului este ridicată, iar climatul socioafectiv este pozitiv. Aceste grupuri sunt coezive, rezistând mai mult decât toate celelalte la încercările de divizare venite din exterior. Agresivitatea faţă de lider se poate exprima direct şi nu produce tensiuni interne nerezolvate, care să fie investite în afara grupului, ca în cazul precedent. Performanţa poate atinge un nivel înalt, pentru ca liderul ştie să impună concurenţa loială şi descoperă resorturile motivaţionale. În grupurile cu o conducere „laisser-faire” , performanţa are nivelul cel mai scăzut, fără ca prezenţa sau absenţa şefului să joace vreun rol. Climatul socioafectiv al grupului este necorespunzător, iar coeziunea şi nivelul de satisfacţie ale membrilor sunt negative. La fel ca în grupurile autoritare, apar comportamente agresive faţă de ceilalţi, dar şi faţă de exterior, căutându-se, la orice eşec, „ţapul ispăşitor”. Astfel, consecinţele stilului de conducere depind de doi factori esenţiali: adaptarea sa la tipul de sarcină şi la finalitatea situaţiei, pe de o parte, şi adaptarea sa la caracteristicile grupului, pe de altă parte.

În universul clasei un bun lider trebuie să câştige încrederea colegilor, iar încrederea este inspirată de acţiuni. Deschiderea faţă de ceilalţi şi corectitudinea în relaţiile cu ei sunt cele mai bune căi de a le câştiga încrederea. Un bun lider vede întotdeauna partea plină a paharului, evită cinismul şi negativismul, ştie că ironia excesivă poate submina realizarea obiectivelor. Un bun lider conduce dând exemplu personal. Entuziasmul lui ar trebui să fie contagios. Bineînţeles, nu va putea mulţumi pe toată lumea, dar va media tensiunile şi va neutraliza abordarea negativistă. De asemenea, trebuie să aibă uneori umilinţa de a admite că ceva nu a reuşit, trăgând, totodată, învăţămintele din aceasta. Un bun lider construieşte relaţii cu fiecare membru din grupul său. Oricine are ceva de oferit.

Alegerea acestui subiect a fost inspirată de alegerile pentru Consiliul Școlar al elevilor. În Colegiul Naţional „AL. I. Cuza” din Focşani s-au înscris, în cursa pentru alegeri, 17 tineri şi campania electorală a multora a pornit de la premise greșite. Problema e că nu toţi cei care şi-au asumat rolul de lideri sunt şi recunoscuţi ca atare. Sau, mai grav, unii dintre ei încă se întreabă care este maniera optimă de comunicare şi în ce mod se pot evidenţia. Nu propun proiecte viabile, ci doar afirmă că se putea face şi acuză pentru că nu s-a realizat. Probabil au învăţat de la politicieni acest mod de a comunica, însă noi, cadrele didactice, încă mai putem schimba ceva în statura intelectuală şi afectivă a liderului de mâine. Managementul educaţional a învăţat profesorul datele esenţiale despre interacţiunea grup-lider şi, la rândul său, profesorul este dator să modeleze pe viitorii consilieri ai tinerilor astfel încât ei să răspundă într-adevăr orizontului de aşteptare, susţinând, în faţa comunităţii locale, problemele şcolii.

 

Bibliografie

Abric Jean – Claude Psihologia comunicării. Teorii şi metode, Editura Polirom, Iaşi, 2002;

Boboc I Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi Managementul educaţional, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002;

Barzea C Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995;

Giblin L Arta dezvoltării relaţiilor interumane, Ed. Curtea veche, Bucureşti, 2000;

Haineş I Introducere în teoria comunicării, Ed. Fundaţiei România de mâine, București, 1998

John G Comportamentul organizaţional, Editura economică, Bucureşti, 1998.

Ultima actualizare în Miercuri, 29 Iulie 2020 12:44
 

Revista cu ISSN

Fiinta umana intre coordonate ale timpul…

FIINŢA UMANĂ ÎNTRE COORDONATE ALE TIMPULUI Prof. Cristina Lorincz Colegiul Tehnic Iosif Şilimon, Braşov Timpul, o necunoscută „concretă”a existenţei noastre, este una din marile probleme existenţiale ale omului. Fiinţa umană,...

Read more

Profesorul bun intre realitate si dezide…

PROFESORUL BUN – ÎNTRE REALITATE ŞI DEZIDERAT   Alexandra Pepelea, profesor     Schimbarea mentalităţii asupra modului de formare a profesorilor este esenţială. Pregătirea iniţială vizează introducerea viitorului cadru didactic, prin activităţi teoretice şi practice...

Read more

Metodologie de organizare si desfasurare…

METODOLOGIA DE ORGANIZARE SI DESFASURARE SI STRUCTURA PROBEI DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR DE LIMBA MODERNA pentru admiterea in anul scolar 2011-2012 in clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi...

Read more

Raport scris final al inspectiei scolare…

  ANEXA Nr. 3   la regulament   RAPORT SCRIS FINAL AL INSPECTIEI SCOLARE GENERALE   - model -      1. Denumirea unitatii de invatamant preuniversitar ......................................................................................................    2. Perioada inspectiei ....................................................................................................................................................    3. Echipa de inspectie:...

Read more

Platoul carstic Vascau

PLATOUL CARSTIC VAȘCĂU   Prof. Mihaela Marian, Colegiul Tehnic ‘‘Constantin Brâncuși’’   Rezumat: Platoul carstic Vașcău reprezintă un areal ofertant din punct de vedere al resurselor oferite de relief, atât prin numărul mare al...

Read more

Proiect consiliere psihopedagogica

PROIECT CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ     Prof.  Ciucă (Stan) Cristina Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca-Chiojdului, Chiojdu, jud. Buzău   - Studiu de caz-     I. Prezentarea cazului În anul şcolar 2010-2011 a fost înscris în clasa I elevul B.N. cu...

Read more

Organizarea si desfasurarea evaluarii na…

  Ordin privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a in anul scolar 2012-2013 Vezi Ordinul privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a in anul...

Read more

Caracteristici intelectuale ale prescola…

CARACTERISTICILE INTELECTUALE ALE PREŞCOLARILOR   Educator Stan Luminiţa-Simona Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi   Intelectul, formaţiune psihică deosebit de complexă, cuprinde procese şi activităţi psihice variate şi dificile precum: gândire, memorie, limbaj, imaginaţie, atenţie...

Read more