Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Tipuri de mediu si reflectarea lor in ariile protejate din judetul Braila
Marţi, 08 Martie 2011 13:53

TIPURI DE MEDIU ŞI REFLECTAREA LOR ÎN ARIILE

PROTEJATE DIN JUDEŢUL BRĂILA

 

Profesor Miron Steluţa Otilia

Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila

 

 

Rezumat: Studiul prezintă caracteristicile mediului din judeţul Brăila şi modul în care aceste caracteristici se reflectă în puţinele rezervaţii naturale şi arii protejate din judeţ.

Cuvinte cheie: mediul câmpiilor, mediul luncilor, rezervaţie naturală

 

 

Un ţinut mic, doar 2% din suprafaţa ţării, judeţul Brăila, deţine două unităţi biogeografice distincte: stepa şi lunca şi două tipuri de mediu: mediul câmpiilor şi mediul luncilor.

Pădurea ocupă doar 22.000 ha (5% din suprafaţa judeţului), din care 5.368 ha în Insula Mică a Brăilei, 500 ha în luncile râurilor şi restul, trupuri izolate.

            Mediul câmpiilor ocupă cea mai mare parte a judeţului Brăila care se suprapune peste Câmpia Română şi anume Câmpia Bărăganului şi o porţiune din Câmpia Siretului Inferior.

            Mediul câmpiilor se caracterizează prin: altitudini scăzute; predominarea suprafeţelor orizontale; procese de eroziune cu intensitate slabă (tasare, sufoziune, deflaţie, acumulare); soluri fertile (clasa cernisoluri), local hidrisoluri, salsodisoluri, soluri nisipoase; potenţial termic ridicat (Tetraterma Mayr la Brăila TV-VIII=20,9ºC); vegetaţia naturală (stepa) a fost înlăturată în cea mai mare parte (90% din suprafaţa judeţului Brăila) şi înlocuită cu plante de cultură.

            Subtipurile de mediu de pe teritoriul judeţului Brăila sunt:

a)      Câmpii tabulare nefragmentate, acoperite de depozite loessoide, cu procese de tasare şi sufoziune intense şi procese de eroziune relativ slabe.

Subtipuri:

-         câmpii cu apa freatică la adâncime mică, local salsodisoluri, ocupate de terenuri agricole, local pajişti cu vegetaţie halofilă şi pâlcuri de pădure;

-         câmpii cu nisipuri în diferite stadii de fixare, cu plantaţii de salcâm, vii şi alte culturi (Bazinul Buzăului şi Călmăţuiului).

b)      Câmpii de terase, plane, aproape orizontale, cu mici trepte ce corespund frunţilor de terasă, local procese de tasare şi sufoziune.

Subtipuri:

-         câmpii cu soluri formate pe materiale loessoide, ocupate de terenuri agricole, cu pâlcuri de păduri de stejar şi salcâm, pajişti stepice şi stepizate (marginea estică a Bărăganului).

c)      Câmpii de divagare, în care predomină procesele de acumulare, pânza freatică este aproape de suprafaţă şi apar aluvisoluri, gleisoluri.

Subtipuri:

-         câmpii cu terenuri agricole, petece de pajişti mezohigrofile şi higrofile, vegetaţie halofilă, zăvoaie de plop şi salcie (Câmpia Siretului Inferior).

Mediul luncilor cuprinde Balta Brăilei, la care se mai adaugă luncile: Siretului, Buzăului şi Călmăţuiului.

            Subtipuri de mediu:

a)      Luncile râurilor interioare:

-         Lunca Siretului are regim aluvionar, cu nisipuri şi argile cu permeabilitate mică, fapt ce i-a conferit posibilitatea de a cantona apele, formând lacuri de luncă (L. Măxineni). A fost însă îndiguită, devenind teren agricol.

-         Lunca Buzăului are numeroase limane fluviatile: L. Jirlău (962 ha), L. Câineni (96 ha), L. Ciulniţa (69 ha). Lacul Câineni este amenajat ca staţiune balneoterapeutică, cu rezerve mari de nămol sapropelic.

-         Lunca Călmăţuiului se remarcă prin prezenţa popinelor – martori ai eroziunii – cât şi a grindurilor pe cursurile părăsite. Lacuri de meandru şi de braţ părăsit sunt: Sărat-Batogu (595 ha) şi Bentu-Batogu (74 ha).

Lunca, datorită umidităţii solului are o vegetaţie higrofilă.

b)      Lunca Dunării, tip de mediu aparte, cu pânza freatică la adâncime mică (1-6 m), soluri aluviale stratificate, slab gleizate sau soluri nisipoase stratificate, vegetaţie higrofilă, zăvoaie de salcie cu plop.

Balta Brăilei reprezintă porţiunea de luncă între cele două braţe ale Dunării: Braţul Măcin sau Dunărea Veche şi braţul Cremenea sau Dunărea Nouă.

Pământ nou, deltaic, supus proceselor de aluvionare (96.000 ha) până în 1964, când au început lucrările de îndiguire şi desecare, care au durat până în 1970, când o suprafaţă de 72.382 ha a fost destinată agriculturii. A scăpat de îndiguire doar „un mic eşantion de natură” – Insula Mică a Brăilei.

Toate aceste tipuri de mediu se reflectă în cele câteva rezervaţii naturale şi arii protejate din judeţul Brăila:

Ø      Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Ø      Rezervaţia naturală Pădurea Camniţa

Ø      Rezervaţia naturală Pădurea Viişoara

Ø      Rezervaţia naturală Lacul Jirlău

Ø      Monument al naturii Popina Blasova

Ø      Zona de protecţie hidrologică Lacu Sărat

Ø      Plante, monumente ale naturii şi specii rare de arbori şi arbuşti ocrotite în municipiul Brăila

În societatea actuală, cânt mediul natural este tot mai afectat de activităţile economice, protecţia mediului se impune ca o necesitate, mai ales la nivelul judeţului Brăila, unde rezervaţiile naturale ocupă suprafeţe restrânse.

 

Bibliografie:

 

Albu Dumitrica, Rezervaţii naturale, zone protejate şi monumente ale naturii din ţinuturile Brăilei, Editura Alma, Galaţi, 1993

Gâştescu  P., Gruescu I.S., Judeţul Brăila, Editura Academiei, Bucureşti, 1973

XXX, Geografia României, vol. I, Editura Academiei, Bucureşti, 1983

                                                                               

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:34
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Metoda inductiei complete

METODA INDUCŢIEI COMPLETE   Profesor Ene Steluţa  Şcoala Miron Costin, Galaţi   În geometrie, ca şi în domeniul multor altor ştiinţe, primele adevă­ruri matematice au fost obţinute pe calea observaţiei şi experienţei, deci pe calea...

Read more

Jocurile dinamice si jocurile pregatitoa…

JOCURILE DINAMICE ŞI JOCURILE PREGĂTITOARE-MIJLOACE DE BAZĂ ÎN PROCESUL DE INIŢIERE ÎN JOCUL DE VOLEI   Profesor Drăgoiu Toma Liceul Hercules Băile Herculane   Voleiul este un joc sportiv care se bucură de o largă apreciere...

Read more

A fi sau a nu fi recunoscut lider

A FI SAU A NU FI . . . RECUNOSCUT LIDER   Prof. Bentz Teodora Col. Nat. “Al. I. Cuza “, Focşani     Conflictul este un ingredient cotidian al experienţei noastre de viaţă, traducându-se într-o...

Read more

INVATAREA CREATIVA

ÎNVÃŢAREA CREATIVÃ   Învãtãtor: CIORBÃ RAMONA NICOLETA Şcoala cu clasele I-IV Popeni – Cãiuti, Judetul Bacãu     Întelegerea naturii factorilor generali de creativitate are dublã valoare practicã pentru actiunile de stimulare a potentialului creativ:...

Read more

Programul a doua sansa

Ordin privind aplicarea programului “A doua sansa”. Metodologia privind organizarea procesului de invatamant in cadrul programului “A doua sansa” pentru invatamantul preuniversitar

Read more

Demersuri didactice eficiente in desfasu…

Demersuri didactice eficiente în desfăşurarea lecţiilor-metodele active Prof. înv. primar MARC AURICA, Școala Gimnazială Câmpeni, Jud. Alba Datorită progresului tehnologic şi accesului sporit la cunoaştere...

Read more

Consideratii privind potentialul turisti…

CONSIDERAŢII PRIVIND POTENŢIALUL TURISTIC AL COMUNEI DUMBRĂVENI (JUDEŢUL VRANCEA)   Prof. Ciobotaru Ana-Maria Şcoala Gimnazială Măicăneşti   Rezumat: Comuna Dumbraveni prezintă un potenţial turistic puţin valorificat dar de foarte mare preţuire economică. Prin poziţia geografică,...

Read more

Inspectia scolara generala a unitatilor …

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar   SECTIUNEA a 2-a Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar: activitatea de preinspectie   Art. 20. -     Inspectorul coordonator al echipei realizeaza urmatoarele activitati preparatoare...

Read more