Scris de mihaiela lazar
|
Duminică, 08 Februarie 2015 12:24 |
A ÎNVĂŢA ŞI A ÎNŢELEGE
Mureşan-Chira Gabriel
Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca
Procesul de învăţare doreşte modificarea unor structuri psihice şi comportamentale, dezvoltând gradual structuri cognitive, afective sau motorii, trecând de la stocarea pur şi simplu, la înţelegerea noţiunilor esenţialului, încurajând transferul de cunoştinţe dintr-o arie curriculară în alta, de la o disciplină de studiu la alta. Se accentuează conturarea unui unui stil de muncă intelectual pornind de la aceea că, experienţa de învăţare şcolară nu poate fi separată de viaţa de zi cu zi.
Cuvinte cheie: proces de învăţământ, dimensiune operaţională, curriculum, învăţare eficientă
"Învăţătura prin constrângere nu e făcută să rămână, dar ceea ce pătrunde în suflet prin dragoste şi bunăvoinţă rămâne acolo pentru totdeauna. "
Sf. Ioan Gură de Aur
Ca entitate cu structură dinamică, unitară, ca subsistem al sistemului de învăţământ, procesul de învăţământ subscrie elemente interactive ale unei activităţi deosebite, organizate sistematic, dinamice, în cadrul căreia elevii sau alţi beneficiari, sunt îndrumaţi de profesori cum să înveţe. Procesul de învăţământ deţine o dimensiune operaţională dependentă de decizia profesorului care, deţine libertatea de a realiza într-o anumită măsură, proiectarea, dezvoltarea curriculară, instruind, dinamizând permanent învăţarea, dobândirea de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi. Predarea, învăţarea şi evaluarea deţin frecvenţa cea mai mare fiind însăşi esenţa procesului de învăţământ, acestea deţinând calitatea de a fi interactive în cadrul unor activităţi mai mult sau mai puţin complexe funcţie de particularităţile bio-psiho-socio-culturale ale elevilor. Procesul de învăţământ prin dimensiunea funcţională a acestuia se angajează în anumite relaţii cu sistemul de învăţământ, în raporturi de o finalitate pedagogică prestabilită, în sensul în care instruirea nu se realizează haotic ci ordonat, ierarhizat, din aproape în aproape pe concentricitate şi aprofundarea unor nuanţe curriculare în vederea obţinerii unor abilităţi sau competenţe. Sistemul şcolar nu funcţionează izolat de mediul socio-economic ci, este găsit mereu sub incidenţa dinamicii sociale. Tocmai de aceea experienţele de învăţare trebuie să fie diversificate, ancorate puternic în concretul de zi cu zi.
Deşi învăţarea ca formă superioară şi complexă de activitate este generată de reguli, principii, legi sau cutume, prin învăţare nu se urmăreşte numai însuşirea unor anumite cunoştinţe, date şi informaţii ştiinţifice sau noţiuni de cultură generală ci, se urmăreşte inclusiv dezvoltarea cognitivă a individului pe abilităţi, deprinderi mintale respectiv inteligenţe. Aşadar, învăţarea de tip şcolar desemnează schimbare relativ permanentă a cunoştinţelor în urma experienţei.
Având în atenţie faptul că cererile societăţii contemporane se bazează din ce în ce mai mult pe solicitări intelectuale de scurtă sau de lungă durată funcţie de domeniul de activitate, învăţarea nu-şi poate permite să menţină sau să încurajeze o învăţare mecanicistă sau de suprafaţă ci, una de tip profunzime, de abilă analiză, bazată pe ordonări didactico-logice de descompunere a conţinuturilor curriculare pentru o mai bună prelucrare, analiză şi utilitare în anumite conjuncturi. Cu alte cuvinte învăţarea şi implicit materialul de învăţare nu trebuie să încurajeze memorarea şi redarea mecanică a acestuia ci mai degrabă să producă schimbări atitudinal-comportamentale profunde şi benefice însoţite de transferul acestor cunoştinţe din teorie în practică. Urmărind construcţia mintală a unor raţionamente logice asimilate prin metode teoretico-aplicative, experimentale, formarea unui stil de muncă intelectual este de dorit din mai multe motive, unul fiind şi acesta că experienţa de învăţare şcolară nu poate fi separată de viaţa de zi cu zi. Procesul de învăţare defineşte modificarea unor structuri psihice care se exprimă în comportamente, dezvoltând permenent structuri cognitive, afective sau motorii trecând de la stocarea pur şi simplu, la înţelegerea noţiunilor, esenţialului, încurajând transferul de cunoştinţe dintr-o arie curriculară în alta, de la o disciplină de studiu la alta. În acest sens se realizează trecerea de la o învăţare mecanică bazată pe stocare masivă şi redare în general limitată şi secvenţială, la una cu profunde conotaţii logice, durabile în timp, operaţională în obiective şi conţinut având girul transferului din secţiunea teoretică în cea practică.
Fluxul de învăţare reprezintă în aceste condiţii un pachet atractiv generator de dinamică cognitivă, libertate de iniţiativă, motivaţie şi potenţial ridicat de învăţare.
Referinţe bibliografice:
1. Elena, Bonchiş. Învăţarea şcolară: Teorii. Modele. Condiţii. Factori, Editura Universităţii Emanuel, Oradea, 2002.
2. Pavel, Mureşan. Învăţarea eficientă şi rapidă, Editura Ceres, Bucureşti, 1990.
3. Vasile, Chiş. Pedagogie contemporană. Pedagogia pentru competenţe. Colecţia Ştiinţele Educaţiei, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
Articole asemanatoare relatate:
|
Ultima actualizare în Duminică, 08 Februarie 2015 12:28 |
|
RELAŢIA DE COMUNICARE EDUCATOR-EDUCAT
Prof înv. primar Sorina Nevodenszki
,,Şcoala cu clasele I-VIII Sînandrei”, Jud. Timiş
,,Când ai stat în bancă ani de zile sub ochii serioşi ai cuiva care te învaţă carte,... Read more
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ – PREMISA VIEŢII PE PAMÂNT
Prof. Magaz Georgeta
Liceul Teoretic “Callatis”, Mangalia, jud. Constanţa
Motto: ,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de profesor, de povăţuitor. Ea te cheamă, ea îţi procură,... Read more
TIPURI DE INTELIGENŢE
Prof. Popp Loredana
Colegiul Tehnic “AZUR” Timişoara
Individul “vinovat” pentru identificarea tipurilor de inteligenţe este Howard Gardner, în cartea "Frames of Mind: The Theory of Multiple... Read more
COMUNICAREA DIDACTICĂ
prof. înv. primar Răvășel Oana – Cătălina,
Școala Gimnazială Dobrun
Comunicarea a fost definită ca o formă particulară a relaţiei de schimb între două sau mai multe persoane, două sau... Read more
PERCEPŢIA AUTOEFICACITĂŢII ÎN MUNCĂ A TINERILOR DIN ORGANIZAŢIILE VIRTUALE
Psih. Pop Petronica
Profesor consilier şcolar/CJRAE Cluj
Rezumat
Studiul de faţă încearca să patrundă în lumea organizaţiilor virtuale (virtual organizaţion), un domeniu deosebit... Read more
Admiterea în învăţământul liceal de stat 2014
organizare şi desfăşurare
Iată ordinul privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2014-2015.
În baza prevederilor art. 94 alin.... Read more
RELAŢIA OM - DUMNEZEU ÎN PSALMII ARGHEZIENI
Prof. Carmen Broască
Liceul Tehnologic ,,Pontica”, Constanţa
În literatura română, psalmul depăşeşte conţinutul biblic, însă fără a eluda raportarea la sacru. Psalmii arghezieni... Read more
Graficul desfasurarii concursului pentru acordarea gradatiilor de merit 2013
Vezi graficul desfasurarii concursului pentru acordarea gradatiilor de merit - sesiunea 2013, anexa nr. 1 la metodologie.
Read more
METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII
ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL VII
BAZA SPORTIVĂ ŞI DOTAREA MATERIALĂ PENTRU
ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPORTIV INTEGRAT ŞI SUPLIMENTAR
Art.29. Alături de selecţie, existenţa şi calitatea bazelor sportive,…
INTEGRAREA CALCULATORULUI
ÎN LECŢIILE DE GEOGRAFIE
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Pentru profesor, calculatorul constituie o invitaţie permanentă spre autoperfecţionare şi autodepăşire. Din practica la catedră pot… Structura portofoliului invatatorului
Partea I - Date personaleStructura anului scolarOrarulFisa postuluiCurriculum VitaeRaport de autoevaluare lunar / semestrial
Fisa de evaluare anuala
Programa scolaraProgramele pentru optionalele propusePlanificarea materiei (planificarea anuala si proiectarea pe unitati… Colindam colind strabun
Planificare model pentru pregatire sportive practica invatamant gimnazial
Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice.…
O EXERIENȚĂ! BATH-MAREA BRITANIE
(COMENIUS-MOBILITĂȚI INDIVIDUALE)
Profesor pentru învățământul primar, Daniela Popescu,
Școala Gimnazială ,,Leonardo da Vinci”, București, sector 3
MAREA BRITANIE! ANGLIA! Când spui aceste cuvinte îți apare în minte Londra cu Big…
ENERGIA, ÎNCOTRO?
Gălăţan Daniela,
Colegiul Tehnic Regele Ferdinand I Timişoara
Este de aşteptat ca savanţii, laboratoarele lumii să-şi concentreze capacitatea de creaţie în direcţia aprofundării cunoaşterii şi a punerii în valoare a acelor…
METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII
ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL II
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ
ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Art.8. Formele de organizare curriculară… 1. Droguri de petrecere (party drugs)
1. "Poppers"
Substanţa: Amilnitrit, butilnitrit, aditivi, de ex. solvenţi organici
Formă de consum:
Poppers se inhalează şi în nici un caz nu se ingerează (beau). Efectul…
|