Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Comunicare si discurs didactic
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 08 Aprilie 2014 18:30

COMUNICARE ŞI DISCURS DIDACTIC

 

Prof. Surdu Alina-Daniela

Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță Șendriceni

 

Nimic nu poate fi cunoscut cu adevărat înainte de a trece în semne; nu există cunoaştere fără semne şi nici semne fără cunoaştere. „O bună formare în utilizarea flexibilă a semnelor înseamnă a dobândi capacitatea de a intra într-o interacţiune fructuoasă cu persoanele ale căror semne diferă unele de altele, înseamnă a „traduce” semnele lor în vocabularul nostru şi semnele noastre într-al lor, înseamnă, în sfârşit, a adapta discursul la problematica diferiţilor indivizi care acţionează în situaţii unice” (W.Nöth, apud V.Dospinescu, 1998).

Discursurile produse în instituţiile şcolare sunt rezultatul unui enunţiator care se înscrie într-o poziţie socială stabilită de instituţie. Discursul didactic este, aşadar, o întrepătrundere a unui enunţ, a unui mod de spunere şi a unei instituţii: „Discursul didactic nu vorbeşte despre lume decât făcând trimitere la lumea şcolară în care este prins” (D. Maingueneau, 1984).

Enunţiatorul didactic acţionează în mod „legitim”, pe baza unor diplome. Modul de producere a textului şi modul de utilizare sunt legate de instituţia şcolară. „Orice discurs are inscripţionată pe suprafaţa sa amprenta semiotică a instituţiei. Dar nici unul nu are o amprentă instituţională mai pregnantă, mai autoritară, mai „vigilentă” decât aceea pe care o exhibă discursul didactic, nu atât prin conţinuturile vehiculate, cât prin formele sale” (V.Dospinescu, 1998).

Orice comunicare implică doi subiecţi în interacţiune şi fiecare îşi asumă un anumit rol, în mare măsură determinat din exterior, în funcţie de circumstanţele comunicării: locul, momentul, evenimentele şi semiotica lor.

Tranzacţia educativă între profesor şi elev este definită ca fiind obiectul (cunoştinţele) care, posedat de profesor urmează a fi transferat elevului, fără a renunţa însă la el: „Obiectul de valoare, deşi este atribuit Destinatarului, rămâne în conjuncţie cu Destinatorul” (A. J. Greimas, 1973).

Trei tipuri de relaţii dinamice formează tranzacţia educativă : momentul distribuirii   cunoştinţelor, momentul însuşirii lor de către destinatar şi momentul restituirii. Profesorul are obligaţie de a transmite cunoştinţe elevului, acesta are obligaţie de a le învăţa şi, la sfârşit, obligaţia de a le restitui prin răspunsurile sale scrise sau orale. Dacă obligaţia de a restitui cunoştinţele nu este îndeplinită, aceasta atrage sancţiuni (note rele etc.).

Indiferent de tipul  de pedagogie care prevalează într-un moment sau altul, relaţia de autoritate care îi uneşte pe profesor şi elev este mereu prezentă în tranzacţia educativă.

Gradul de legitimare a profesorului în planul autorităţii este atât de înalt, încât acesta şi-ar putea permite „să spună neadevăruri în clasa sa şi acestea ar fi luate drept adevăruri de către elevii care socotesc că profesorul este menit să reprezinte ştiinţa” (P. Charaudeau, 1983).

Dar, oricât de legitimat este şi oricât de mare este autoritatea de care se bucură profesorul, comunicarea didactică este centrată pe elev, subordonată intereselor şi nevoilor de cunoaştere ale acestuia. Astfel, elevul devine co-constructor al discursului clasei, determinând profesorul să-şi formuleze discursul în funcţie de elevii săi.

Comunicarea didactică devine astfel interactivă, ceea ce permite o mai bună înţelegere şi desfăşurare a orelor de curs.

Obiectul de cunoaştere, cunoştinţele savante, discursul ştiinţific cunosc o serie de transpuneri didactice succesive înainte de a ajunge la destinatarul lor, elevul. Şcoala trebuie să împartă în mod egal între membrii ei cunoştinţele fundamentale, indispensabile funcţionării ei.

„Vorbirea didactică este profund instituţională, deci convenţională, atât în formele pe care le poate îmbrăca, cât şi în conţinuturile pe care este autorizată să le vehiculeze, conform criteriilor de adevăr şi de ideologie, stabilite de proiectul social şi politic al unei societăţi, într-un anumit moment al dezvoltării sale.” (V. Dospinescu, 1998).

 

Bibliografie:

  1. Ardeleanu, S.-M., Coroi, I.-C., 2002 – Analyse du discours. Eléments de théorie et pratique sur la discursivité, editura Universităţii, Suceava
  2. Charaudeau, P., 1983 – Langage et Discours, Eléments de sémiolinguistique, Hachette, Paris
  3. Chevallard, P., 1983 – La Transposition Didactique du savoir savant au savoir enseigné, La Pensée Sauvage
  4. Dubois, J., 1973 - Dictionnaire de linguistique, Larousse, Paris
  5. Dospinescu, V., 1998 – Semne şi cunoaştere în discursul didactic, Editura Junimea, Iaşi
  6. Greimas, A.J., 1973 – Un problème de sémiotique narrative: les objets de valeur, in Langages, nr.31
  7. Maigueneau, D., 1984 – Genèse du discours, Pierre Mardaga, Bruxelles


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Revista cu ISSN

Studiu de specialitate educatia parintil…

Studiu de specialitate Educaţia părinţilor – o necesitate               Profesor Pătrașcu Elena Crenguța             Liceul Tehnologic I. C. Petrescu Stîlpeni – GPP Stîlpeni, jud. Argeș     Conceptul educației permanente este "în mod...

Read more

l’analyse du discours rapporte dans un a…

ETUDE DE SPECIALITE - L’ANALYSE DU DISCOURS RAPPORTE DANS UN ARTICLE DE PRESSE Prof. Aruștei Dana Marinela, Colegiul Tehnic „Miron Costin” Roman, jud. Neamț Cuvinte cheie: discours rapporté,...

Read more

GHID PRACTIC

Lazar Mihaiela     GHID PRACTIC AL AUTOFORMARII MANAGERIALE A PROFESORULUI       In cuprins:   Managementul organizarii activitatii Managementul proiectarii Managementul comportamentului eficace Managementul influentarii, motivarii Managementul comunicarii Managementul relatiilor Managementul stresului la clasa Managementul evaluarii  

Read more

Aptitudinile si succesul profesional

APTITUDINILE ŞI SUCCESUL PROFESIONAL   Profesor Jianu Camelia Colegiul Tehnic Reşiţa, Caraş-Severin     Aptitudinile se constituie într-un ansamblu de însuşiri de ordin instrumental- operaţional care diferenţiază oamenii între ei în ceea ce priveşte maniera de...

Read more

Rolul familiei in relatia scoala comunit…

ROLUL FAMILIEI ÎN RELAŢIA ŞCOALĂ-COMUNITATE   Înv. Marc Aurica, Şcoala Gimnazială Câmpeni, jud. Alba    Educaţia este o acţiune la care îşi dau concursul şcoala, familia, întreaga societate. Colaborarea între toţi factorii educaţionali,...

Read more

Admiterea in invatamantul liceal de stat…

Admiterea în învăţământul liceal de stat 2014 organizare şi desfăşurare   Iată ordinul privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2014-2015.   În baza prevederilor art. 94 alin....

Read more

Surse si resurse de relationare ale cons…

SURSE ȘI RESURSE DE RELAȚIONARE ALE CONSILIERULUI ȘCOLAR CU ELEVII CICLULUI GIMNAZIAL   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Rezumat: Consilierea reprezintă o acțiune complexă prin care se urmărește sugerarea...

Read more

Etica in dezbaterea didactica de la bana…

ETICA ÎN DEZBATEREA DIDACTICĂ DE LA BANALITATE LA ARTĂ   Profesor Hrihorciuc Otilia Liceul Tehnologic ”Ion Nistor”- Vicovu de Sus, județul Suceava   Atât dezbaterea cât și problemele de etică sunt subiecte din ce în ce...

Read more