Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Creativitatea matematica
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Februarie 2019 00:00

CREATIVITATEA MATEMATICĂ

Prof. Stancu Magdalena Ioana

Liceul Voievodul Mircea Târgovişte

Unul dintre scopurile sistemului de învăţămant este să identifice persoanele creative. Perspectivele secolului nostru presupun efectuarea automatizată a acţiunilor economice cu ajutorul calculatoarelor, aşa că oamenilor le revine misiunea de a produce în mod creativ. Creativitatea este o proprietate dinamică a minţii umane care trebuie îmbunătăţită şi preţuită corespunzător. În caz contrar, ea se diminuează sau deteriorează. De aceea, e important să studiem creativitatea şi să îi determinăm caracteristicile. Matematica în sine ne oferă o bază confortabilă pentru a ne dezvolta şi studia creativitatea.

Creativitatea este în mod tradiţional atribuită artei şi literaturii, dar în zilele noastre a face descoperiri ştiinţifice relevante poate fi considerat tot un act de creativitate. În domeniul artei şi literaturii e suficient să creezi o povestire extraordinară, dar în domeniul ştiinţific nu e suficient ca o idee să poată fi povestită, ci ea trebuie sa aibă aplicabilitate.

Câteva definiţii ale creativităţii matematice se regăsesc în literatură. Cu toate acestea, majoritatea definiţiilor sunt vagi şi evazive: Mann (2005), Sriraman (2005), Haylock (1987). Creativitatea matematică se consideră ca facând parte din domeniul matematicienilor profesionişti. Matematicianul francez Henry Poincare (1948, 1956) consideră că descoperirea în matematică este o combinaţie de idei şi date prestabilite ce pot forma o multitudine de combinaţii, dar puţine dintre acestea vor avea cu adevărat însemnătate. În procesul găsirii combinaţiilor folositoare se va rula un număr imens de combinaţii şi doar prin acest număr mare de rulări se vor distinge combinaţiile revelatoare de cele lipsite de însemnătate. Cu alte cuvinte, a crea în sens matematic poate fi definit ca a forma,a recunoaşte şi a alege combinaţii importante şi folositoare. De asemenea Boden (2004) consideră creativitatea modul de a combina idei obişnuite în moduri neobişnuite. În mod similar, Ervynck (1991) afirmă că a crea noi concepte matematice folositoare prin combinarea cunoştinţelor anterioare sau descoperirea unor relaţii noi matematice poate fi considerat un mod creativ de a face matematică. El accentuează rolul cheie al creativităţii în dezvoltarea ciclului complet al gândirii matematice , lucru ce ajută la punerea în ordine a ideilor astfel încât sa poată fi generate noi teorii şi cunoştinţe matematice. Chamberlin şi Moon (2005) consideră gândirea divergentă ca principalul descriptor al creativităţii matematice. Laycock (1970) descrie creativitatea ca o abilitate de a analiza o problemă dată din diferite perspective, a recunoaşte tipare, diferenţe şi similarităţi, a genera multiple idei şi a alege metoda potrivită pentru a rezolva situaţii matematice necunoscute.

Pentru că a defini creativitatea doar bazându-ne pe originalitate şi aplicabilitate nu este un mod practic de a identifica şi dezvolta creativitatea elevilor, câţiva cercetatori au încercat să delimiteze definirea creativităţii la elevi de cea la nivel profesional matematic. Astfel, la nivelul elevilor nu se aşteaptă o muncă de o creativitate extraordinară, ci mai degrabă creativitatea înseamnă oferirea de către elevi a mai multor perspective asupra unei probleme matematice. În schimb, la nivel profesional,Sriraman propune mai multe definiţii ale creativităţii matematice:

1. Abilitatea de a produce o cercetare originală care să extindă corpul cunoştiinţelor

2. Abilitatea de a deschide noi drumuri pentru formularea de întrebări de către alţi matematicieni.

La nivel şcolar, creativitatea este definită ca :

1. Procesul prin care rezultă o soluţie intrinsecă originală la o problemă dată sau la un anumit tip de probleme

2. Formularea unei noi întrebări sau posibilităţi care ne permite ca o problemă veche să poată fi privită dintr-un alt punct de vedere.

Posamentier, Smith and Stepelman, (2010) cred că a rezolva o problemă e ca şi cum ai inventa ceva nou.

De aceea elevii trebuie antrenaţi în probleme noi, provocatoare şi trebuie să experimenteze modelul rezolvării creative. Elevilor trebuie să li se furnizeze permanent oportunităţi de a cunoaşte şi rezolva probleme cu final deschis, aceasta încurajându-i permanent să reflecteze la propriile idei.

În opinia mea folosirea creativităţii în predarea matematicii reprezintă soluţia pentru abordarea creativă a învățării. Cu alte cuvinte abordăm dintr-o altă perspectivă ceea ce afirmau  J. G. Gowan şi G. D. Demos: “Copiii sunt creativi în mod natural şi doar aşteaptă atmosfera propice pentru a-şi manifesta creativitatea.”. Rolul profesorului în acest caz este de a crea o atmosferă de siguranţă şi încredere, astfel încât elevii să aibă curajul să îşi asume riscuri, să facă greşeli şi să interacţioneze între ei pentru a-şi susţine punctul de vedere. Un profesor care gândeşte creativ va produce elevi care gândesc creativ.

Bibliografie:

Boden, M. The creative mind. Myths and Mechanisms, Routledge, London , 2004

Ervynck, G. Mathematical creativity, Kluwer Academic Publishers New York, 1991

Leikin, R. Exploring mathematical creativity using multiple solution tasks, Sense Publisher, Rotterdam, 2009


Articole asemanatoare relatate:

 

Revista cu ISSN

Energia incotro

ENERGIA, ÎNCOTRO?   Gălăţan Daniela, Colegiul Tehnic Regele Ferdinand I Timişoara   Este de aşteptat ca savanţii, laboratoarele lumii să-şi concentreze capacitatea de creaţie în direcţia aprofundării cunoaşterii şi a punerii în valoare a acelor...

Read more

Legenda Iepurasului de Paste

            Dacă de Crăciun cadourile ne sunt aduse de Moşul cel darnic, tradiţia spune că cel ce vine încărcat cu daruri de Paşte este iepuraşul. Cum s-a ajuns la acest...

Read more

Didactica lecturii

DIDACTICA LECTURII prof. MIHAELA MELINTE, Colegiul Tehnic „Traian Vuiaˮ, Galaţi Motivarea elevilor pentru lectură depinde în mare măsură de efortul pe care îl face...

Read more

Lecturi obligatorii pentru clasa a VIII-…

Lecturi obligatorii pentru clasa a VIII-a   Literatura română Mihai Eminescu Poezii Lucian Blaga Poemele luminii (selectiv) Nichita Stănescu O viziune a sentimentelor (selectiv) Tudor Arghezi Cuvinte potrivite(selectiv) Ioan Slavici Nuvele Gala Galaction Nuvele şi povestiri Fănuş Neagu Dincolo de nisipuri Mihail Sadoveanu Baltagul Francisc Munteanu Prinţesa din Şega Vasile Alecsandri Chiriţa în...

Read more

Programa scolara la limba si literatura …

ANEXA NR. 2   PROGRAMA SCOLARA Limba si literatura italiana materna Clasa a X-a      NOTA DE PREZENTARE Curriculumul de Limba si literatura italiana materna destinat studierii acestei discipline de catre elevii apartinand etniei...

Read more

Planificare model pentru consiliere si o…

Planificare model pentru consiliere si orientare invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice....

Read more

Educatia socio emotionala la varsta pres…

EDUCAŢIA SOCIO-EMOŢIONALĂ LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ Prof. înv. preşc DAN FLORINA, Grădiniţa cu PP nr 26 Braşov Conceptul de educaţie socială şi emoţională în contextul...

Read more

Spune Nu drogurilor - tipuri de droguri …

Spune Nu drogurilor - tipuri de droguri - crack

1.     Crack-ul   La mijlocul anilor 80 a apărut în SUA şi mai târziu în Europa un drog care seamănă, din punct de vedere al procesului de producţie, cu drogurile sintetice...

Read more