Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


De la literatura la stiinta
Vineri, 08 Februarie 2013 20:10

 DE LA LITERATURĂ LA ŞTIINŢĂ

 

Profesor Szekely Daniela

Liceul Tehnologic Lupeni

 

Omul deplin al culturii româneşti, Mihai Eminescu, a fost o apariţie deosebită în literatura secolului al XIX-lea integrându-se în marele curent romantic european. Ceea ce singularizează creaţia eminesciană este acea capacitate uriaşă de a  întoarce timpii istoriei, de a construi forme alăturate spaţiale şi temporale nebănuite într-un limbaj armonizat printr-o filiaţie de profunzime cucel folcloric.

Cuvinte cheie: relativitate, timp, distanţă, materie, Luceafărul.

 

Nu putem spune  Eminescu a fost un om de ştiinţă, că a elaborat teorii ştiinţifice sau  că a făcut descoperiri. Putem însă afirma că fără filonul ştiinţific care a contribuit la edificarea personalităţii sale atât de multilaterale Eminescu nu ar fi fost Eminescu. Creaţia sa majoră, poezia, a fost şi ea adesea fecundată de cunoştinţele şi cultura sa ştiinţifică.

Mihai Eminescu, filozof al poeziei şi poet al filozofiei, şochează prin faptul că poezia sa filozofică este atât de aproape de concepte fizice care şi astăzi poartă pecetea perenităţii.

Abia la câteva zeci de ani mai târziu, prin contribuţiile lui Lorentz şi Fitzerald s-a ajuns la fondarea de către Einstein în 1905 a teoriei relativităţii restrânse, iar în 1915 a fost dezvoltată de către Einstein şi Minkowski în forma ei generalizată.

Pentru “relativitatea eminesciană” stau mărturie poeziile  “Luceafărul”, “Scrisoarea I”, iar ca proză “Sărmanul Dionis” este prototip de relativitate şi holografie cuantică.

          „Luceafărul“ (1883) este considerat, pe bună dreptate, drept chintesenţa operei eminesciene în care teme cosmice şi umane se află într-o legătură dureroasă. Atât „Luceafărul“ cât şi „Scrisoarea I“ necesită o tratare amplă, chiar numai sub aspectul relaţiei poetului cu astronomia.

În teoria relativităţii restrânse a lui Einstein, timpii şi distanţele, legate de un anumit eveniment, măsurate de doi observatori aflaţi în referenţiale inerţiale diferite, sunt diferite şi depind de viteza relativă a celor două sisteme de referinţă. Valorile timpilor şi coordonatelor sunt date de expresii matematice, cunoscute sub numele de transformările Einstein-Lorentz. Conform acestor relaţii, obiectele aflate în mişcare relativista îşi măresc masele iar timpii se dilată.

În poezia „Luceafărul“, surprinzător pentru momentul în care a fost compusă, drumul parcurs de Luceafăr până la Creator, este ca o mişcare relativistă. Modificarea masei şi timpului de deplasare ale luceafărului sunt consecinţa transformărilor Einstein-Lorentz la viteze mari, apropiate de viteza luminii :

          „Porni luceafărul. Creşteau

În cer a lui aripe“,               - poate exprima mărirea masei de repaus la viteze relativiste.

          Şi căi de mii de ani treceau

În tot atâtea clipe“,      -poate exprima dilatarea timpului, scurgerea sa lentă la viteze relativiste.

Întrucât, de la marea explozie, Big Bang, universul a fost într-o continuă expansiune, cucerind spre marginile sale noi spaţii şi timpuri, starea acestuia, la frontiera cu „nimicul“, păstrează imaginea primei sutimi de secundă după creaţie, după Big-Bang. În primele minute ale universului timpuriu, acesta era un ocean de lumină (electroni, pozitroni, neutroni, fotoni, etc.). Acestea sunt ilustrate de geniul pustiu în versurile:

          Şi din a chaosului văi,

Jur împrejur de sine,

Vedea, ca-n ziua cea dentâi,

Cum izvorau lumine“,        - poate exprima generarea explozivă a particulelor elementare.

          „Cum izvorând îl înconjor

Ca nişte mări,  de-a-notul...

El zboară, gând purtat de dor.

Pân' piere, totul, totul“      - exprimă deplasarea cu viteza gândului, a luminii. Intuitiv, are loc trecerea în zona „nimicului“, în locuri fără clipe şi-n clipe fără locuri:

          „Căci unde-ajunge nu-i hotar“, - intuirea infinităţii spaţiului

          „Nici ochi spre a cunoaşte“  - lipsa oricăror evenimente cognoscibile

          Şi vremea-ncearca în zadar“ - absenţa totală a timpului

          „Din goluri a se naşte“  - absenţa totală a materiei.

 

Bibliografie:

1. Tudor, Ion, Misterele timpului, Ed. Omega, Buzău, 2006

2. Nicolescu, G.C., Studii şi articole despre Eminescu, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1968

3. Eminescu, Mihai, Poezii, Ed Minerva, Bucureşti, 1989


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Etude sur l originalite de la demarche a…

ÉTUDE SUR L’ORIGINALITÉ DE LA DÉMARCHE AUTOBIOGRAPHIQUE YOURCENARIENNE   Prof. Surdu Alina-Daniela Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță Șendriceni   Résumé : Marguerite Yourcenar a connu le succès mondial avec les „Mémoires d’Hadrien” et „L’Œuvre au Noir”, mais...

Read more

Invatamantul profesional din Romania un …

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL DIN ROMÂNIA – UN NOU ÎNCEPUT   Şeptelean Florina Elvira, doctorand Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca   „Meseria este brăţară de aur”, spunea un vechi proverb românesc, iar în zilele noastre instruirea şi transmiterea...

Read more

Linii directoare si idei pentru incorpor…

PARTEA IV Linii directoare şi idei pentru încorporarea SF-ului în diverse domenii educaţionale    Proiectul SciFiEd pune accentul pe (1) furnizarea de instrumente, formare şi consiliere pentru profesori, care să-i asiste în îmbunătăţirea...

Read more

Fisa de inscriere la examenul national d…

FIŞĂ DE ÎNSCRIERE LA EXAMENUL NAŢIONAL DE DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT   Vezi fişă de înscriere la examenul național de definitivare în învăţământ, anexa 2 la Metodologia privind organizarea și desfășurarea examenului național...

Read more

Test geografie clasa a XII-a

Test geografie – clasa a XII-a     I. Precizaţi trei deosebiri şi o asemănare între clima Europei Atlantice şi clima Europei Mediteraneene. Comparaţia se poate referi la factorii genetici ai climei, tipul de...

Read more

Aplicatii ale trigonometriei in fizica s…

APLICAŢII ALE TRIGONOMETRIEI ÎN FIZICĂ ŞI TOPOGRAFIE   Prof. Carmen Crafcenco Liceul Teoretic “ Mircea Eliade”, GALAŢI   Trigonometria găseşte numeroase aplicaţii în Statică, la compunerea forţelor, în optică dar şi în topografie. Topografia are...

Read more

Consilierea copiilor cu stima de sine sc…

CONSILIEREA COPIILOR CU STIMA DE SINE SCĂZUTĂ Prof. înv. preşc. DAN FLORINA Grădiniţa cu PP nr 19 Braşov Pentru a-şi forma o stimă de sine...

Read more

Atingeti excelenta in management scolar!

Atingeti excelenta in management scolar!    Educatia este singura cale de a gasi raspuns pentru toate intrebarile noastre. In calitate de cadru didactic, dorinta de a avea rezultate deosebite la clasa trebuie...

Read more