|
|
Duminică, 08 Septembrie 2013 10:55 |
DESPRE ÎNVĂŢAREA UMANĂ
Profesor psihopedagog Ştefănescu Adreana
Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională “Speranţa” Timişoara
Argument. Materialul cuprinde noţiuni despre învăţare şi teorii cunoscute ale învăţării promovate de savanţi în diferite perioade ale timpului cu influenţă asupra psihologiei contemporane.
Cuvinte cheie: învăţare umană, psihologie, teorii ale învăţării
În literatura de specialitate găsim diverse definiţii ale învăţării. Astfel F.Dors şi P.Mercier susţin că “învăţarea constă în a dobândi sau a modifica o reprezentare a mediului”. Această afirmaţie elimină totuşi latura afectiv-motivaţională a vieţii psihice care are o pondere importantă. De aceea mult mai eficientă pare a fi afirmaţia găsită în definiţia lui A.N.Leontiev care susţine că învăţarea constituie “procesul dobândirii experienţei individuale de comportare”. Astfel putem spune că în procesul învăţării nu se acumulează doar informaţii ci se formează gândirea, sentimentele, voinţa, fiind astfel antrenat întreg psihicul.
În ceea ce privesc formele învăţării distingem două forme: învăţarea spontană şi învăţarea sistematică. Învăţarea spontană denumită şi învăţare socială este neorganizată, are loc în familie, în grupurile de joacă, în grupurile de prieteni, în grupurile de muncă, etc., pe când învăţarea sistematică este învăţarea care se realizează în şcoli, în cadrul diferitelor stagii de instruire, de calificare. Această formă de învăţare este o formă de activitate instructive-educativă planificată şi organizată pe baza unor experienţe acumulate în timp.
Vorbind despre învăţarea realizată în cadrul şcolii, deosebim astfel două tipuri de învăţare:
1.învăţarea senzorio-motorie, care constă în formarea de priceperi şi deprinderi motorii cum ar fi învăţarea scrisului, a desenului tehnic, a mânuirii unor instrumente, aparate sau unelete ori învăţarea practicării unor sporturi.
2.învăţarea verbală care constă în însuşirea de cunoştinţe, formarea de capacităţi, priceperi intelectuale cum ar fi memorarea unor formule, legi sau date, dobândirea posibilităţii de interpretare a unor texte, de rezolvare a unor probleme, etc.
Între cele două tipuri de învăţare există o strânsă interdependenţă: instructajul verbal este important în dobândirea unor priceperi motorii complexe după cum în memorare ne ajutăm de scris, de scheme.(Radu.I., pp 49-51).
Teorii ale învăţării
TEORIILE ASOCIAŢIONISTE
Printre primele cercetări găsim experimentele lui I.P.Pavlov care a descoperit reflexele condiţionate. Prin urmare Pavlov a fost cel care a explicat o anumită formă de învăţare, adică aceea care constă într-o substituire de stimuli, adică reacţia pe care o are animalul la un anumit stimul.
În paralel cu Pavlov, în Statele Unite, a început o serie de cercetări experimentale asupra animalelor un alt savant E.Thorndike. Acesta a stabilit că învăţarea se bazează pe o serie de încercări şi erori, experienţele sale cu « cuşti-problemă », ajutându-l în acest sens. E.Thorndike susţine că învăţarea ar avea la bază formarea unor conexiuni în creier. J.Watson a criticat afirmaţiile acestuia reproşându-i utilizarea de termeni subiectivi cât şi graba de a aplica în învăţământ unele rezultate obţinute pe şoareci. Watson susţinea că trebuie luate în considerare o succesiune de reflexe condiţionate, fiind însă contrazis de multe experienţe. Acesta a fost mai mult de partea lui Pavlov care menţiona numai coincidenţa a doi stimuli şi nu folosea termeni subiectivi.
Treptat cercetările au scos la iveală o serie de faţete ale învăţării :E.Tolman a dovedit formarea în psihismul unui şoarece a unui plan, B.Skinner a arătat existenţa unor reflexe condiţionate mai complexe, reflexele instrumentale(condiţionarea operantă), în Rusia, P.K.Anohin a evidenţiat existenţa unui organ în sistemul nervos central care înregistrează dacă răspunsurile la excitanţi sunt sau nu corespunzătoare.
TEORIA PSIHOGENEZEI OPERAŢIILOR INTELECTUALE
J.Piaget nu s-a ocupat exclusiv de învăţare, ci a descris pe baza investigaţiilor efectuate asupra intelectului copiilor de diferite vârste modul în care se formează gândirea abstractă, trecând prin mai multe faze. Lucrările sale au avut o influenţă mare asupra psihologiei contemporane.
TEORIA GENETIC - COGNITIVĂ a lui J. Bruner
J.Bruner prezintă posibilitatea cunoaşterii lumii în trei moduri aflate în relaţie reciprocă:
a. Modalitatea activă care se realizează prin acţiune, manipulare liberă şi este caracteristică cunoaşterii din primii ani de viaţă
b. Modalitatea iconică care se bazează pe imagini, în special pe cele vizuale, fără manipulare efectivă şi este caracteristic[ între 5-7 ani
c. Modalitatea simbolică care se realizează prin simboluri şi care permite o mare comprimare a realităţii şi distingerea aspectelor esenţiale.
TEORIA ÎNVĂŢĂRII CUMULATIV-IERARHICE
În cartea sa «Condiţiile învăţării» R.Gagné face o expunere mai analitică asupra învăţării, arătând că există tot atâtea forme sau varietăţi de învăţare câte condiţii ale învăţării pot fi identificate. Acesta susţine că există 8 tipuri de învăţare:
1.Învăţarea de semnale- copii învaţă să dea un răspuns general la un semnal
2.Învăţarea stimul-răspuns – copii învaţă un răspuns precis la un stimul discriminat
3. Înlănţuirea de mişcări – copii învaţă un lanţ de două sau mai multe legături S-R fiecare declanţând pe următoarea
4.Asociaţia verbală – implicată în vorbire
5. Învăţarea prin discriminare – copii învaţă să dea răspunsuri de identificare la tot atât de mulţi stimului, mai mult sau mai puţin similari
6. Învăţarea de noţiuni - copii învaţă să dea un răspuns comun la o clasă de stimuli care pot fi diferiţi : culoare, formă, mărime etc.
7.Învăţarea regulilor – a legilor a formulelor matematice sau a noţiunilor abstracte
8.Rezolvarea de probleme care constituie tipul de învăţare cel mai complicat, se bazează pe combinarea regulilor învăţate anterior pentru a soluţiona situaţii, probleme noi, etc.
TEORIA OPERAŢIONALĂ A ÎNVĂŢĂRII (a formării pe etape a acţiunilor mintale)
Teoria a fost dezvoltată de P.Galperin şi colaboratorii săi având baza în operele lui L.S.Vâgotski şi J Piaget.
P.Galperin susţine că formarea operaţiilor şi acţiunilor mintale trece prin următoarele etape:
· de orientare a acţiunii materiale sau materializate în planul limbajului extern şi a limbajului extern pentru sine
· prescurtarea acţiunii şi trecerea acestea în limbajul intern
TEORIA ÎNVĂŢĂRII DEPLINE
Este promovată de J B. Carroll, B.S.Bloom ş.a. Această teorie are la bază ideea că un proces de învăţare şcolară eficient trebuie să-l conducă pe orice elev la un stadiu aşteptat al dezvoltării proprii.
Pentru realizarea învăţării depline este necesară folosirea flexibilă a timpului de lucru în şcoală, acordând fiecărui elev, un timp de lucru necesar.
În concluzie, în procesul învăţării se pot distinge două etape: una în care se urmăreşte rezolvarea de probleme, rolul principal avându-l gândirea care organizează percepţia, memoria şi imaginaţia şi cea de a doua etapă fiind fixarea, consolidarea soluţiei, rolul principal avându-l aici memorarea inteligentă. Tot timpul însă este necesar a avea energie, perseverenţă, motivaţie şi voinţă.
BIBLIOGRAFIE:
Anucuţa L., Psihologie şcolară, Editura Excelsior, Timişoara, 1999
Cosmovici A., Iacob l., Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 2008
|
Ultima actualizare în Vineri, 11 Octombrie 2013 18:28 |
|
European Education Fair la cea de-a treia editie
IEC - International Education Center Romania invită elevii si studentii romani interesati de studiile in strainatate la cea de-a treia editie a... Read more
EDUCAŢIE ŞI VULNERABILITATE SOCIALĂ
Prof. Răzvan Diaconu-Popovici
Abstract
Înţelegerea proceselor educaţionale din societatea românească contemporană este o necesitate în condiţiile producerii unor fenomene sociale de vulnerabilizare şi marginalizare a tinerilor absolvenţi care se... Read more
LITERATURA PENTRU COPII
Prof. Octavian Horia Minda
Şcoala cu clasele I-VIII Sânandrei, jud. Timiş
Literatura pentru copii îi introduce pe elevi într-un alt univers, cel al ficţiunii. Cărţile pentru copii sunt obiecte culturale... Read more
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului
FORMULAR DE APLICAŢIE
pentru proiectele ce vor fi cuprinse în Calendarul Activităţilor Educative 2011
Proiectele se transmit prin poștă/curier de ISJ/ISMB, într-un singur pachet, până la... Read more
1. LA NIVELUL DIRECTORULUI
Nr. crt.
Tipul documentului
Numele documentului
1.
Documente de proiectare
1.1. Planul de dezvoltare instituţională al unităţii.
1.2. Oferta educaţională a unităţii.
1.3. Planul managerial anual.
1.4. Programe manageriale semestriale.
2.
Documente de evidenţă
2.1. Contract de... Read more
STUDIU ASUPRA ÎNVĂŢĂRII EXPERIENŢIALE ÎN FIZICĂ
prof. Mihaela Butoi
Colegiul Național “Grigore Moisil” Onești
Este o mare provocare a învăţământului, a educaţiei găsirea unui ”limbaj comun”, a... Read more
POLITICI EDUCAŢIONALE DE INTEGRARE EUROPEANĂ
DIMENSIUNEA DE GEN ÎN EDUCAŢIE
Profesor Maria Ionaş
Şcoala Gimnazială Poplaca, Sibiu
Politicile educaţionale pentru integrare europeană vizează şi problema dimensiunii de gen în educaţie, sintagmă destul de puţin... Read more
DESPRE EXPRESIILE IDIOMATICE (III)
Silvia Baltă, Profesor de limba franceză
Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Bucureşti
Studierea expresiilor idiomatice se realizează în cadrul frazeologiei, disciplină de sine stătătoare al cărei... Read more
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT FOLOSITE ÎN PROCESUL DIDACTIC AL PREDĂRII BIOLOGIEI
Prof. Dobrin Valentina
Colegiul Naţional “ Calistrat Hogaş “ Tecuci
Rezumat: Mijloacele de învăţământ ajută la transmiterea unor cunoştinţe, la formarea…
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ – PREMISA VIEŢII PE PAMÂNT
Prof. Magaz Georgeta
Liceul Teoretic “Callatis”, Mangalia, jud. Constanţa
Motto: ,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de profesor, de povăţuitor. Ea te cheamă, ea îţi procură,… DESTINUL ADAMIC ÎN SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ
Prof. Maghiar Adina
S08 „Arany Janos”, Salonta
Articolul de faţă evidenţiază existenţa unei corespondenţe între structura agrară a neamului românesc şi originile adamice ale civilizaţiilor. În sufletul românesc…
ANEXA
METODOLOGIE
pentru primirea la studii si scolarizarea cetatenilor straini din state terte UE in invatamantul de stat si particular acreditat din Romania
Afla metodologia din 15 octombrie 2012 (Metodologia din… PRATIQUER L’EXPRESSION ORALE A L’AIDE DES PHOTOS
Lector Ilie MINESCU
Universitatea de Vest Timisoara
L’enseignant qui cherche à communiquer et à faire s’exprimer ses étudiants en regardant une photo…
Calendarul si structura anului scolar 2016-2017
A fost publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 552 din 21 iulie, Ordinul MENCS nr. 4577/2016 privind structura anului şcolar 2016-2017.
Noul an…
Structura anului şcolar 2012-2013
prin ordin 3794 din 2012
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
ORDIN Nr. 3.794/2012 privind structura anului şcolar 2012–2013
M.Of. nr. 296 din 5.5.2012
În temeiul art. 94 alin. (2)…
COMBATEREA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR
Profesor Păduraru Constantin Eugen
Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău
Rezumat
Fenomenul de absenteism conduce la insuccesul şcolar şi constituie un pas important spre abandonul şcolar. Pentru a putea… PROIECT COMENIUS MULTILATERAL
MOBILITATE ÎN BURSA - TURCIA
Profesor Lazar Mihaiela
Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău
În perioada 17-21 aprilie 2012 a avut loc o nouă reuniune în cadrul proiectului multilateral Comenius…
|
|