Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Dezvoltarea socio-emotionala
Scris de administrator   
Marţi, 08 Martie 2022 19:36

DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ


Prof. înv. primar Almaș Andreea-Ioana

Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău


Obiectivul primordial al adulţilor care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor este dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale. Aceste competenţe asigură adaptarea la vârsta adultă și tocmai de aceea este recomandat ca dezvoltarea și optimizarea competențelor emoționale și sociale să se realizeze cât mai devreme, în copilărie, deoarece dezvoltarea deficitară a acestor competențe are efecte negative asupra funcționării și adaptării copiilor în adolescență sau în viața adultă și afectează sănătatea mentală, dezvoltarea cognitivă, pregătirea pentru școală. Abilităţile sociale şi emoţionale se învaţă în contextul relaţiilor de zi cu zi, prin interacţiunea directă a copilului cu părintele, educatorul, învăţătoarea, profesorii, colegii de grupă sau de clasă. Cercetările din domeniul competenţelor emoţionale şi sociale arată că modul în care adulţii răspund la comportamentul copilului, îşi gestionează emoţiile, relaţionează cu ceilalţi sau rezolvă conflictele sunt modele prin observare şi imitare de către copii. Cel mai important rol al adultului este să atenueze emoțiile negative ale copilului și să le amplifice pe cele pozitive.

Abilitatea unei persoane de a se adapta cerințelor vieții și de a face față problemelor cu care se confruntă depinde de funcționarea integrată a abilităților sale emoționale, sociale și de funcțiile cognitive. Competențele emoționale și cele sociale se află într-o relație de interacțiune și interdependență reciprocă, deoarece gestionarea propriilor emoții și ale celorlalți este extrem de importantă pentru formarea și inițierea relațiilor sociale, ambele contribuind în egală măsură la dezvoltarea optimă a copiilor. Spre exemplu, un copil cu dificultăți în recunoașterea și adaptarea la emoțiile celorlalți va întâmpina probleme de relaționare, va fi respins de către ceilalți, ceea ce va contribui la menținerea/ agravarea deficitelor în dezvoltarea competențelor emoționale (Catrinel, Kallay, 2010).

Abilitățile emoționale și sociale sunt rezultatul influențelor provenite din următoarele categorii de factori:

-factori intrapersonali (biologici, de temperament) cu o puternică componentă înnăscută

-factori interpersonali (interacțiunile cu cei din jur) influențați de normele, valorile culturii din care provine copilul (Catrinel, Kallay, 2010).

La vârstele mici influența factorilor inter- și intrapersonali este mai puternică asupra competențelor emoționale, decât asupra celor sociale. Felul în care se produce socializarea emoțiilor în mediul familial și educațional sunt responsabile de modul în care copilul își va dezvolta competențele sociale. Chiar dacă un copil se naște cu anumite trăsături care îl predispun spre dezvoltarea unor competențe emoționale/ sociale precare, familia și cadrele didactice pot compensa aceste neajunsuri. Spre exemplu, un copil cu reacții anxioase excesive datorate unor caracteristici de temperament poate fi ajutat în achiziționarea unor mecanisme potrivite prin care să-și monitorizeze stările de frică. În același timp, un copil înzestrat cu toate trăsăturile necesare dezvoltării unor competențe emoționale/ sociale optime, care trăiește într-un climat familial conflictual, în care părinții se ceartă zilnic și au probleme cu consumul de alcool, se poate dezvolta inadecvat (Catrinel, Kallay, 2010).

Maniera în care răspundem nevoii emoționale a copilului afectează dezvoltarea creierului său și influențează devenirea lui ca persoană. În calitate de adulți putem încuraja capacitățile de înțelegere și toleranță din partea copilului prin stabilirea unor limite, astfel încât fiecare situație să devină un context benefic de învățare. De asemenea, e important să punem accentul pe emoția copilului, corelând-o cu comportamentul și acțiunile sale („Este normal să simți supărare pentru că nu am mai stat în parc, dar este prea târziu...”). Emoțiile copiilor nu trebuie invalidate cu mesaje de felul: „Nu este normal să te superi...” și nici cu reacții de genul: „Mereu îmi faci asta...”, deoarece apare riscul de a pierde conexiunea cu copilul (Gyorgy, 2016).

În concluzie, învățarea anumitor comportamente depinde de modul în care adulții favorizează sau blochează dezvoltarea emoțională și socială. Școala reprezintă un contex social în care copiii au ocazia să interacționeze cu ceilalți copii în mai mare măsură decât în cadrul familiei. De aceea, copiii pot să învețe sistematic despre emoții și comportamente sociale adecvate.

Bibliografie

· Ştefan Catrinel A., & Kállay Éva. (2010). Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari: Ghid practic Pentru Educatori. A.S.C.R Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România.

· Gaspar Gyorgy. (2016). Copilul invizibil. București: Editura Curtea Veche Publishing

· Schaffer, R. H., & Ionescu, T. (2010). Introducere în Psihologia Copilului. Cluj-Napoca: ASCR.

· https://www.comunitateateacherme.com/post/pa%C8%99i-mici-c%C4%83tre-%C3%AEn%C8%9Belegerea-copilului-t%C4%83u-modele-psihopedagogice-de-comunicare


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Joi, 24 Martie 2022 15:25
 

Revista cu ISSN

Planificare model pentru fizica invatama…

Planificare model pentru fizica invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Etude concernant l ambiguite d interpret…

ÉTUDE CONCERNANT L’AMBIGUÏTE D’INTERPRETATION DES TEXTES prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea La langue du droit est pleine d’ambiguïtés, cela ne fait pas de doute. Citons...

Read more

Presenting and practicing new vocabulary

Presenting and practicing new vocabulary

PRESENTING AND PRACTICING NEW VOCABULARY Prof. Felherț Monica, Gradul Didactic I Liceul Tehnologic Nr.1 Salonta, Bihor Teacher attitudes to vocabulary have changed a lot over recent years. The use of the...

Read more

Sincronie si diacronie

SINCRONIE ŞI DIACRONIE Profesor Andra Elena Diaconu, Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Modul de cercetare sincronic nu se opune categoric cercetării istorice, evolutive, diacronice, ci apare ca o completare necesară,...

Read more

Modele de subiecte pentru evaluarea init…

Modele de subiecte pentru evaluarea initiala   Pe site-ul oficial al Ministerului Educatiei au fost deja publicate modele de teste pentru evaluarile initiale la care vor fi supusi absolut toti elevii in cursul...

Read more

Proiectul Metoda de invatare si evaluare

PROIECTUL METODĂ DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE   Ciobănescu Petruţa, profesor Gr. Şc. Industrial Construcţii de Maşini Nr. 2, Craiova   Rezumat: În acest articol voi prezenta câteva repere teoretice despre o metodă alternativă de invăţare/ evaluare-...

Read more

Hortensia Papadat Bengescu Ciclul Hallip…

HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU CICLUL HALLIPILOR   Prof. APOSTOL IULIANA – ANDREEA Şcoala cu clasele I-VIII „Dimitrie Pompeiu” Broscăuţi   Tudor Vianu [1] o consideră pe Hortensia Papadat-Bengescu, alături de Liviu Rebreanu „scriitorul care a exercitat o înrâurire...

Read more

Planificare model pentru educatie tehnol…

Planificare model pentru educatie tehnologica invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more