Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


EDUCATIA IN SOCIETATEA GLOBALIZATA
Sâmbătă, 08 August 2009 14:17

EDUCAȚIA ÎN SOCIETATEA GLOBALIZATÃ.

CONCEPTELE LIFELONG ȘI LIFEWIDE LEARNING

 

Alexandra Pepelea, profesor

Grup Școlar Tehnic de Transporturi Iași

 

 

Opțiunea pentru învãțarea pe tot parcursul vieții înseamnã, în societatea globalizatã de astãzi, acceptarea tuturor provocãrilor cu care se confruntã deja educația- la nivelul politicilor, sistemelor și instituțiilor școlare. „Tota vita schola est”, conceptul pedagogului Comenius, va trebui reintegrat realitãții educației contemporane.

 

„Existența umanã într-o stare de devenire la fiecare stadiu și în situații variate este esența realã a educației.” (Paul Lengrand)

Societatea în continuã evoluție, societatea progresului tehnic și științific, definitã astãzi prin sintagma „societate a cunoașterii”, cu avantajele și dezavantajele pe care le implicã, presupune un efort de regândire și de reorientare a educației, din perspectiva învãțãrii pe tot parcursul vieții. Fenomenul globalizãrii și a crearea sistemelor transnaționale au determinat schimbãri evidente în toate sferele de activitate, inclusiv în domeniul educației și a concepțiilor despre educație. Învãțarea a fost resemnificatã și înțeleasã în strânsã legãturã cu evoluția științificã, economicã, culturalã, ca proces continuu, care începe în copilãrie și continuã pe tot parcursul vieții. Pentru fiecare om viața sa este o școalã, de la leagãn pânã în mormânt., scria pedagogul J.A. Comenius.

În termenii pedagogiei contemporane, conceptul tota vita schola est trebuie legat de realitãțile lumii globalizate, în care indivizii trebuie sã cunoascã cât mai mult despre cât mai multe și sã își asume roluri variate într-o societate care le pretinde din ce în ce mai mult.

Fiecare, scrie pedagogul Constantin Cucoș, trebuie sã fie pregãtit pentru „efectele crescânde ale raționalizãrii existenței noastre”. A învãța sã înveți devine imperativul sistemelor educaționale actuale. Educația permanentã constituie un rãspuns specific la dinamismul existențial, în sensul autoformãrii în funcție de solicitãri multiple și inedite, „este un mod al omului de a se elibera de tensiuni, de crize, de surprizele profesionale neplãcute. Ea este un scut și un sprijin care întãrește încrederea în viitor și în progres; are caracter anticipativ, bazându-se pe obișnuința de a învãța și pe ideea cã într-o societate democraticã fiecare învațã de la fiecare.”

Prin conceptul lifelong learning - învãțarea pe tot parcursul vieții - esențial pentru politicile educaționale din întreaga lume, se înțelege faptul cã învãțarea trebuie sã fie o preocupare pentru toatã viața și nu un proces care se încheie la o anumitã vârstã, dupã finalizarea studiilor obligatorii.

De ce este nevoie sã învãțãm pe tot parcursul vieții? Întrebarea a existat și în mintea bãtrânei din tableta lui G. Cãlinescu și ea poate fi simbolicã pentru mentalitatea câtorva generații: „Tot mai înveți, maicã? (...) Nu-ți ajunge atâta școalã? Școalã primarã, liceu, universitate, ți s-o fi acrit și dumitale. Acum mai pune-te și dumneata pe trai, c-a trecut vremea învãțãturii.” Ea nu înțelege de ce tânãrul chiriaș, devenit între timp profesor, „tot mai învațã” și, în consecințã, îl apostrofeazã zilnic pentru cã „stã toatã ziua cu nasul în cãrți”. Poziția ei este clarã și vehement afirmatã prin exemplul altei chiriașe care, studentã fiind, „Citea și lua aspirinã, lua aspirinã și citea”, pânã când „a isprãvit cartea”, „a terminat și s-a mãritat și acum e bine, la rostul ei”. Este evidentã diferența pe care bãtrâna gazdã, șireatã și foarte volubilã de altfel, o face între „ponosul” pe care îl presupune învãțãtura și „rostul” care înseamnã mariaj și „trai”.

De altfel, tot în tableta din 1938, întâlnim și constatarea, cam persiflantã a babei (în care citim ironia lui Cãlinescu), asupra a ceea ce ar implica meseria de profesor: „Grea meserie și profesoratul asta dacã trebuie sã citești mereu. Copiii citesc, d-ta citești!”

Analizând perspectivele educației actuale, putem reflecta, pornind de la cuvintele și atitudinea vehementã a bãtrânei, la importanța conceputului de învãțare pe tot parcursul vieții, al cãrei sens tânãrul l-a „prins” și bãtrâna nu, tocmai pentru ca aceasta este convinsã cã „prea multã carte stricã” și înțelege prin învãțare un proces anevoios, care te priveazã de plãcerile unei vieți relaxate.

Cele douã concepte ale educației contemporane, lifelong learning și lifewide learning/ învãțarea „de-a lungul” și „de-a latul” vieții nu sunt același lucru cu educația recurentã care se desfãșoarã în sistemul formal de educație. Lifelong și lifewide implicã o înțelegere holisticã a învãțãrii-ontologic, la toate vârstele dezvoltãrii, dar și în toate situațiile oferite de viațã. Pot fi considerate, de aceea, variante conotaționale a conceptului esențial de educație permanentã, referitoare la orice activitate de învãțare deliberatã, formalã sau informalã, desfãșuratã continuu, în diferite medii de învãțare și la toate vârstele.

Conceptul educației permanente nu este nicidecum nou. Referințe despre educația permanentã s-au gãsit „în culturile din China anticã, India, Grecia, în cultura creștinismului timpuriu, în umanismul și neoumanismul de la începutul secolului XIX”. Doctrina educației permanente a fost formulatã în celebrul Memorandum atașat raportului Comitetului pentru Educația Adulților din Anglia, în care specialiști din domeniul educației au subliniat faptul cã educația adulților este parte integrantã a vieții sociale și cã, tocmai de aceea, ea trebuie sã fie accesibilã pentu toți, cât și permanentã.

Educația permanentã este „un proces de perfecționare a dezvoltãrii personale, sociale și profesionale pe durata întregii vieți, în scopul îmbunãtãțirii calitãții vieții, atât a indivizilor, cât și a colectivitãții lor. În prezent, dimensiunea educației se suprapune pe dimensiunea întregii existențe a omului. Potrivit principiului organizatoric și filosofic al educației permanente, educația începe odatã cu nașterea ființei umane și devine o dimensiune a parcursului întregii vieți. Se aflã, prin urmare, în relație directã cu dezvoltarea individualã și cu progresul societãții.

 

Bibliografie

Cucoș, Constantin , Pedagogie, Ediția a II-a revizuitã, Editura „Polirom”, Iași, 2002

Cãlinescu, G., Tot mai înveți, maicã? Jurnalul literar”, 1939

Dave, R.H. (coord.), Fundamentele educației permanente, „Editura Didacticã și Pedagogicã”, București, 1991

 

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:27
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Carnea de bovine beneficii aduse sanatat…

CARNEA DE BOVINE-BENEFICII ADUSE SĂNĂTĂȚII CONSUMATORILOR Prof. ing. Simion Dobrica Liceul Tehnologic , , Costin Nenițescu”Buzău Particularitățile digestiei...

Read more

Activitati de educatie rutiera

ACTIVITĂŢI DE EDUCAŢIE RUTIERĂ   Accidentul rutier reprezintă una dintre cele mai grave forme de vătămare înregistrate la nivel mondial conform rapoartelor internaţionale şi a datelor statistice înregistrate. După malformaţii congenitale şi...

Read more

Metode de ultima generatie utilizate in …

METODE DE ULTIMĂ GENERAȚIE UTILIZATE ÎN STUDIUL BIOLOGIEI Profesor: Cocoș Alina Magdalena, Școala Gimnazială "ȘT.O.IOSIF", Tecuci Rezumat: "Biologia este ştiinţa vieţii" iar pentru studiul acesteia este necesar să căutăm acele metode...

Read more

C est quoi le traducteur

C’EST QUOI, LE TRADUCTEUR?                                                                                                              Prof. Pîrlog Daniela, Şcoala Gimnazială Băleni, Galaţi   On se propose, par cet article, d’expliquer aux étudiants de la langue française les tâches du traducteur et ce qu’il...

Read more

Elemente ale organizarii instruirii in g…

Elemente ale organizării instruirii în gimnaziu        Modificarea principală propusă de forma actuală a curriculum-ului o reprezintă:             -         trecerea de la centrarea învăţării pe obiective la centrarea învăţării pe dobândirea de competenţe;             -        ...

Read more

Ideea franceza de civilizatie

IDEEA FRANCEZĂ DE CIVILIZAŢIE   Maghiar Adina, prof. de limba şi literatura română S08 „Arany Janos”, Salonta        Fiecare civilizaţie este legată de un spaţiu, cu limite aproape stabile, existând pentru fiecare dintre ele...

Read more

Voluntariatul recunoscut ca experienta p…

Voluntariatul recunoscut ca experienta profesionala Camera Deputatilor, for decizional, a adoptat legea care prevede ca voluntariatul sa fie recunoscut ca experienta profesionala. Legea işi propune promovarea ideii de voluntariat, in conditiile...

Read more

Mitul propriu zis si modelul mitic in le…

ITUL PROPRIU-ZIS ŞI MODELUL MITIC ÎN ,,LES TROIS GRACES” DE MIRCEA ELIADE Elena HENDRE - prof. Colegiul Tehnic ,,Aurel Vlaicu”, Baia Mare, Maramureş Rezumat: În opera ,,Les Trois Graces” Mircea...

Read more