Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Emisiuni monetare in timpul lui Alexandru cel Bun
Luni, 08 Noiembrie 2010 20:02

 

EMISIUNI MONETARE ÎN TIMPUL LUI ALEXANDRU CEL BUN

 

Profesor Adrian Şulic

Grup Şcolar ,,Regina Maria’’, Dorohoi, Botoşani

                                   

 

Lunga domnie a lui Alexandru cel Bun a cunoscut numeroase emisiuni monetare. La început de domnie, în Moldova circulau groşii batuţi din vremea lui Petru Rareş şi cei de la Ştefan I..

În primii ani de domnie, Alexandru cel Bun a pus să se bată monedă asemăntoare cu cele emise de înaintaşii săi.

Legenda acestor monede este scrisă cu litere disproporţionale şi are următorul conţinut: pe avers S. ALEXANDER, iar pe revers S. MOLDAVIENSIS, adică ,,moneda lui Alexandru” şi ,,moneda Moldovei’’. Aceste piese se aseamănă cu cele bătute de predecesorii săi Petru I şi Ştefan I.

Imediat dupa acordarea privilegiului din octombrie 1408 liovenilor, domnul a dispus să se emită noi serii de monede, acestea erau diferite de cele anterioare. E vorba de dublii groşi. În cursul anului 1409, monetaria domnească a început să emită şi alte valori ca: groşi şi jumataţi de groşi.

A patra serie de monede a fost pusă în circulaţie de Alexandru cel Bun în 1415, ele aveau acelaşi valori de dubli groşi, groşi şi jumatăţi de groşi.

În 1430 s-a emis o noua serie de monede cu aceleşi valori.

O ultima serie s-a emis în anul 1431, ea cuprinde jumatăţi de groşi şi dublii groşi.

Marea diversitate a monedelor care circulau pe teritoriul Moldovei în vremea lui Alexandru cel Bun puneau problema crearii unor posibilităţi de a le schimba unele pe altele sau de a le împrumuta în caz de lipsă. În felul acesta au apărut schimbătorii sau zarafii şi cămatarii.

Din cele prezentate se poate trage concluzia că încă din a doua jumatate a secolului al XV lea comerţul intern al Moldovei luase un avânt deosebit şi faptul acesta a contribuit din plin la consolidarea statului feudal şi la întărirea domniei în Moldova.

Apar şi se dezvoltă oraşele, iar înflorirea vieţii orăşeneşti a dus la promovarea culturii. Posibilitatea aprovizionării cu materii prime ieftine a atras aici un număr mare de negustori.

Alexandru cel Bun a depus o râvnă deosebită în promavarea legăturilor dintre producătorii moldoveni şi cei din ţările vecine.Le-a  acordat prin privilegiile sale scăderea taxelor vamale şi siguranţa circulaţiei pe drumurile din ţara sa. Negustorii aceştia nu aprovizionau numai populaţia ţării cu produse meşteşugareşti din oraşele lor, ci făceau legătura între ţările europene mai îndepartate de Moldova, ca Flandra, Germania, Boemia şi Italia,  pe de o parte şi Orientul Apropiat pe de alta.

 

Bibliografie:

Constanin Cihodaru, Alexandu cel Bun, Editura Junimea, Iasi, 1984

Constantin C. Giurescu, Targuri sau orase si cetati moldovene, Editura Academiei Romane,Bucuresti,1967

Politica comercială a domnilor moldoveni până la sfârşitul sec al XV-lea, lucrare de licenţă Şulic Adrian, coordonator ştiinţific lector univ. dr Mihai Lazăr

 

 

Revista cu ISSN

Elevul partenerul dascalului

ELEVUL - PARTENERUL DASCĂLULUI înv. Gligor Dana Şcoala Gimnazială Cîmpeni Îndemnul adresat în urmă cu două secole de Jean Jacques Rousseau ”începeţi dar prin a vă cunoaşte copiii” se află...

Read more

Previziune cataclismica in poezia simbol…

PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ         dr. Ştefan Lucian MUREŞANU     Motto: Vrăjitorilor evului mediu le spun: / - Lăsaţi să clipească ochiul senin deasupra Egipetului,              / Niciodată nu mor martirii dreptăţii. (George...

Read more

Linii directoare si idei pentru incorpor…

PARTEA IV Linii directoare şi idei pentru încorporarea SF-ului în diverse domenii educaţionale    Proiectul SciFiEd pune accentul pe (1) furnizarea de instrumente, formare şi consiliere pentru profesori, care să-i asiste în îmbunătăţirea...

Read more

Proiectarea instruirii pe competente

Proiectarea instruirii pe competenţe                 Proiectarea instruirii în formele sale de bază (planificarea calendaristică anuală şi proiectarea unităţilor de învăţare) se poate realiza în conformitate cu elementele metodologice principale, redate în...

Read more

Valorificarea turistica a monumentelor c…

VALORIFICAREA TURISTICĂ A MONUMENTELOR COMEMORATIVE STUDIU DE CAZ: MONUMENTUL ŞI CIMITIRUL EROILOR DE LA SIRIU   Profesor Moise Iuliana Daniela Liceul cu Program Sportiv „Iolanda Balaş Şoter”, Buzău   Rezumat: Monumentele comemorative sunt încărcate de valoare...

Read more

Familia refugiu inchisoare sau scoala a …

FAMILIA: REFUGIU, ÎNCHISOARE SAU ŞCOALA A IUBIRII?   Profesor Şulic Adrian Şcoala cu clasele I –VIII, Nr. 1, Dorohoi, Botoşani      ,,Sentimentele de stimă pot apărea doar într-o atmosferă unde diferenţele între indivizi sunt apreciate,...

Read more

Programul Scoala Altfel 2014

Programul Şcoala Altfel 2014   Vezi Programul "Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!" 2014, anexă la Ordinul nr. 3.818 din 3 iunie 2013 privind structura anului şcolar 2013-2014,...

Read more