EXPLOATAREA DIDACTICĂ MEDIA ÎN ORA DE LIMBA FRANCEZĂ

Prof. Aruștei Dana Marinela,

Colegiul Tehnic „Miron Costin” Roman, jud. Neamț

Rezumat:

Învățământul este un proces complex care transmite în principal cunoștințe și care implică nu doar elevii și profesorii, ci și curriculum, programa, metodele, strategiile de învățământ, manualul și chiar mass-media, aceasta din urmă având un rol recunoscut în atingerea reușitei procesului de predare-învățare în ora de limbă franceză. Ținând cont de atuurile, dar și de limitele folosirii documentului media, profesorul poate dinamiza ora de limbă franceză prin activități destinate să faciliteze predarea-învățarea limbii franceze începând cu nivelul A2 și terminând cu nivelul B2 în concordanță cu directivele Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi. Media nu poate fi exploatată la întâmplare, profesorul fiind cel care transformă aceste documente ne-pedagogice în funcționarea lor inițială în instrumente didactice și pedagogice performante și autentice.

Cuvinte cheie: mass media, exploatare didactică

Résumé :

L’enseignement est un processus complexe qui transmet principalement des connaissances (savoir, savoir-faire et savoir-être) et qui entraîne non seulement l’enseignant et les apprenants, mais aussi le curriculum, l’approche, la méthode et la stratégie d’enseignement, le manuel, et le média. Ce dernier joue un rôle aussi pertinent dans l’enseignement de la langue, y compris du français, comme le support pour atteindre à la réussite du processus d’enseignement-apprentissage dans la classe de langue. Tout en pesant les atouts et les limites de l’emploi du document média, l’enseignant peut dynamiser la classe de français par des activités qui facilitent le processus d’enseignement – apprentissage du français à partir du niveau A1 jusqu’au niveau B2, en concordance avec les directives du Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues. Les médias ne se laissent pas dévoiler et exploiter à tout hasard. C’est l’enseignant qui transforme ces documents non-pédagogiques dans leur fonctionnement initial dans des instruments  didactiques et pédagogiques performants et authentiques.

Termenul media este definit în dicționarul Larousse ca un procedeu care permite distribuirea, difuzarea sau comunicarea de opere, documente sau de mesaje sonore sau audiovizuale (presă, cinema, afiș, radio, televiziune, telecomunicații). În principiu, media este un mijloc de difuzare de informații ( precum presa, radio, televiziunea și chiar e-media), folosit pentru a comunica cu un număr mare de persoane. Media de învățământ reprezintă, prin urmare, toate suporturile – presă, radio, televiziune, film și Internet – suporturi autentice sau concepute în scopuri didactice care servesc procesului de predare-învățare sau autoînvățare, un ansamblu de documente și activități organizat în funcție de un obiectiv de predare sau de învățare.

Principalele tipuri media sunt:

- Afișul publicitar

- Presa scrisă

- Radio

- Televiziunea

- Cinematografia

- Internetul

Limbajul și funcțiile media

Limbajul media se hrănește din toate sursele: folosește procedee care aparțin limbajului standard, dar și termeni din limbajul familiar sau popular, chiar argou. Limbajul presei scrise cuprinde trei elemente majore: exprimarea scrisă (titlul și articolele) care oferă informația cititorilor, exprimarea iconică (fotografii, desene) care ilustrează informația oferită și așezarea în pagină care organizează toate elementele menționate. Cum presa este destinată unui public cât mai larg, de nivel cultural diferit, limbajul trebuie să fie accesibil pentru ca acest public să se familiarizeze cu informațiile transmise. Limbajul audiovizual este limbajul mediatic cel mai puternic și mai original, o sinteză evolutivă de elemente noi și vechi.

Funcțiile media sunt diverse în viața socială. Potrivit lui Derville în articolul Le pouvoir des medias, mass-media furnizează noutăți publicului, analizează aceste știri, distrează consumatorii, difuzează cunoștințe și face toate acestea într-un cadru de referință. Astfel putem deduce că mass media îndeplinește patru funcții:

- funcția informativă (vehicularea de informații pe care publicul le preia ca niște certitudini)

- funcția deliberativă (prin spusele lor jurnaliștii pot să-și exprime propriile opinii și judecăți, orientând dezbaterea în sânul opiniei publice)

- funcția distractivă (cititul presei scrise, ascultatul radio-ului, vizionatul la televizor, site-urile turistice, media socială, Internetul sunt și activități de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut)

- funcția educativă (mass-media este și o sursă de informații și formare)

Funcția pedagogică este pusă în discuție de didactica modernă a limbilor. Site-urile media franceze propun chiar și practici pedagogice, multe sarcini de învățare care ajută elevii să-și perfecționeze cunoștințele lingvistice în cele patru domenii de competență: înțelegerea de mesaje orale și scrise și producerea de mesaje orale și scrise. Mass-media furnizează documente care declanșează activități, sarcini de lucru, activități de reflecție atât în ora de limbă franceză cât și în afara ei. Ora de limbă franceză devine o succesiune de activități destinate a învăța să observi, să reperezi, identifici elementele constitutive a unui document, sp dezvolți capacitatea de a numi aceste elemente în limba franceză, să emiți ipoteze despre conținutul documentului pornind de la un extras sau un element al acestui extras, să exprimi părerea cu privire la document, să creezi imagini, texte, jocuri de rol pornind de la document, să faci cercetări documentare pentru a afla mai multe despre tema, evenimentul sau subiectul expus în document, să compari documentul cu altele de același tip, dat provenite din propriul mediu cultural.

Educația media

Educația media poate fi discutată din două perspective: educația față de media și educația prin mijloacele media. Cary Balzagette, Evelyne Bevort și Josiane Savino în L’education aux medias dans le monde definesc sintagma education aux medias ca o practică și un proces educativ destinate să permită membrilor unei colectivități să participe într-un mod creativ și critic (la nivelul producerii, distribuirii și prezentării) la utilizarea mass-mediei tehnologice și tradiționale pentru a dezvolta și elibera indivizii și colectivitatea și a democratiza comunicarea. În cadrul conceptului education aux medias mass-media devine obiectul de studiu, suportul autonom de cunoștințe, scopul fiind inițierea elevilor în folosirea rațională, în limbajul mediatic și funcțiile mediatice. Prin education par les medias se înțelege utilizarea filmelor, emisiunilor radio și TV, a ziarelor, articolelor de revistă, afișe publicitare ca auxiliare de predare-învățare. Educația prin mass-media face trimitere la o pedagogie de susținere în care producțiile mediatice sunt în serviciul învățământului.

Metodologia de exploatare a mijloacelor media

Selectarea documentelor-cadru este o etapă importantă, întrucât introducerea unui document media în ora de limbă franceză nu se face la întâmplare. Profesorul alege documentul media potrivit în urma unei analize pedagogice riguroase: subiectul prezentat interesează elevii, subiectul tratat este accesibil elevilor, documentul este suficient de scurt (la nivelul B2 un document audio video nu trebuie să depășească 3 minute), extrasul, scos din context are o unitate de sens, imaginile și peisajul sonor facilitează accesul la sens, documentul este comprehensibil pentru elevi și este de o bună calitate tehnică.

Problematica nivelului – nivelul de complexitate pentru un document pedagogic merge de la cel mai simplu la cel mai complex.

Grilele de analiză ne ajută în alegerea celor mai eficiente documente media. Potrivit Kitului pedagogic propus de TV5 Monde, RFI, Ministerul Afacerilor Străine și Europene și CLEMI, un document audiovizual poate fi analizat din 6 unghiuri: tematica și genul, indiciile vizuale, indiciile sonore (muzică, sunet, voce), înțelegerea mesajului, rolul și funcțiile imaginilor și sunetelor și conținutul lingvistic. Profesorul trebuie să coreleze documentul ales cu programa și curriculum școlar, să stabilească nivelul documentului și al clasei, sa definească bine contextul pedagogic (învățare în autonomie, proiect, curs în sala de clasă, curs în sala multimedia).

Elementele de didactizare / exploatare sunt deja prezente în etapa de selectare a documentelor media. Kitul pedagogic elaborat de TV5 Monde și partenerii săi propune un scenariu pedagogic în 6 etape, începând cu descoperirea documentului și finalizând cu producerea orală și scrisă:

- Etapa preliminară – Mise en route – înainte de vizionare sau ascultare

- Etapa de descoperire a documentului – vizionare fără sunet sau ascultare sprijinându-se pe indiciile sonore

- Etapa de înțelegere globală a textului – în timpul vizionării sau ascultării

- Etapa de înțelegere detaliată a documentului – în timpul vizionării sau ascultării

- Etapa de lucru asupra limbii – în timpul sau după vizionare sau ascultare

- Etapa de producere – după vizionare sau ascultare

Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi recomandă exploatarea media în ora de limbă franceză urmărind descriptorii de competențe ascultare, citire, exprimare orală participare la conversație și scriere pentru cele 4 niveluri A1(nivel introductiv sau de descoperire), A2 (nivel intermediar sau de supraviețuire), B1 (nivel prag sau de trecere) și B2 (nivel avansat sau independent). Cadrul european ne pune la dispoziție un dispozitiv pentru a evalua precis nivelul unei resurse pedagogice, iar suporturile media exploatate în ora de franceză trebuie să respecte aceste criterii de nivel.

Valorizarea media ca suporturi pedagogice permite profesorilor de limbă franceze să îmbine metodele tradiționale cu cele moderne, trezind dorința elevilor de a învăța. Media aduce un progres pedagogic în învățarea limbii franceze. Mass-media este principalul furnizor de documente autentice, ceea ce favorizează accesul la actualitate. Suporturile media își găsesc cu succes locul în predarea și învățarea limbii franceze, ajutându-i pe elevi să-și dezvolte competențele necesare pentru a vorbi această limbă.

Bibliografie:

Cadre Européen Commun de Référence pour les langues : apprendre, enseigner, évaluer, Division des langues vivantes, Strasbourg, 2000, Editions Didier, 2001

Chauvet, Aude, Normand, Isabelle, Erlich, Sophie, Référentiel de programmes pour l’Alliance française élaboré à partir du Cadre Européen Commun, CLE International, Paris, 2008

Kit pédagogique pour une utilisation de documents audiovisuels dans les cours de français, TV5Monde, RFI, Le ministère des Affaires étrangères et européennes, CLEMI, 2010

Balzagette, Carry, Bevort, Evelyne, Savino, Josiane,  L'éducation aux médias dans le monde, Clemi Unesco, 1992

Boiron, Michel,  Le rôle des médias dans le renouvellement de la pédagogie de l’enseignement des langues, article disponible sur le site http://apff.fi/wp-content/uploads/2012/06/Le-r%C3%B4le-des-m%C3%A9dias-Michel-Boiron2.pdf

Boiron, Michel, Renouveler la pédagogie du français avec les médias, Le français dans le monde, no. 381, mai-juin 2012