Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Formarea notiunilor elementare necesare studierii geografiei in ciclul gimnazial
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 Octombrie 2014 13:04

FORMAREA NOŢIUNILOR ELEMENTARE

NECESARE STUDIERII GEOGRAFIEI ÎN CICLUL GIMNAZIAL

 

Profesor Miron Steluţa Otilia

Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila

 

 

Rezumat: Achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat la finalul acestuia, învăţătorul având un rol deosebit de important în realizarea acestor achiziţii, deoarece are libertatea de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare. Elevii intră în ciclul gimnazial cu un bagaj consistent de noţiuni geografice, profesorul de geografie având rolul de a aprofunda şi îmbogăţi cunoştinţele geografice ale elevilor.

Cuvinte cheie: dimensiuni educaţionale ale geografiei

 

Geografia, ca disciplină de învăţământ, are un rol deosebit în formarea şi educarea elevilor.

Lumea contemporană, în continuă schimbare, impune adaptarea Geografiei la cerinţele sociale permanent noi, prin includerea în structura ei clasică a unor multiple elemente de noutate: cunoaşterea şi protecţia mediului, păstrarea diversităţii naturale şi umane, integrarea europeană, globalizarea, amenajarea teritoriului.

Principalele dimensiuni educaţionale actuale ale Geografiei sunt:

·         dimensiunea geoecologică, care reflectă, poate, principala problemă a lumii contemporane: cunoaşterea, conservarea şi reabilitarea mediului înconjurător;

·         dimensiunea europeană, fără a fi o modă, a fost şi este o preocupare continuă a Geografiei regionale, mai ales în contextul integrării europene;

·         dimensiunea globală, care permite raportarea la ansamblul planetar a elementelor naturale, umane şi a celor rezultate din interacţiunea dintre om şi natură;

·         dimensiunea regională, care pune în evidenţă identitatea specifică fiecărei regiuni, diferenţierile individuale faţă de elementele generale, nu este în contradicţie cu dimensiunea europeană şi globală, ci este doar o modalitate de a sublinia specificul regional şi local, asigurându-se astfel păstrarea diversităţii naturale şi umane;

·         dimensiunea culturală, care permite perceperea unor spaţii (regiuni, state, oraşe) cu o profundă tradiţie şi vocaţie culturală;

·         dimensiunea umană, care redă problematica societăţii umane în dimensiunile ei spaţiale, temporale şi în legătură cu elementele mediului înconjurător;

·         dimensiunea economică – dezvoltare durabilă, care, în condiţiile globalizării, îmbină elementele legate de eficienţă, accesarea resurselor şi atenţia pentru mediul înconjurător;

·         dimensiunea naţională, care dezvoltă sentimentul de patriotism prin studierea Geografiei României;

·         dimensiunea interdisciplinarităţii, care are o semnificaţie mai deosebită în cazul Geografiei, deoarece, prin structura sa interioară, ca ştiinţă atât a naturii cât şi a societăţii, poate sintetiza foarte bine aspecte ale cunoaşterii şi practicii umane din cele două mari domenii, la aceasta adăugându-se şi elemente de transdisciplinaritate şi multidisciplinaritate.

Prin studiul geografiei elevii îşi însuşesc un sistem de noţiuni, priceperi şi deprinderi, necesare pentru activitatea practică, îşi formează o concepţie ştiinţifică despre lume şi, în acelaşi timp, îşi formează deprinderi intelectuale de muncă.

Formarea primelor noţiuni de geografie se produce încă din învăţământul preşcolar, când, sub îndrumarea educatorilor, preşcolarii abordează teme cu caracter geografic: cercetarea unor medii cunoscute (clasa, oraşul / satul natal, parcul, pădurea, etc.). Astfel, prin aceste prime investigaţii se fundamentează capacităţile de observare, de analiză, de comparare, prin formularea întrebărilor cauzale – De ce? – şi a răspunsurilor, prin lansarea unor ipoteze şi prin căutarea dovezilor, se dezvoltă raţionamentul geografic al copiilor.

Introducerea, la clasa I şi a II-a, a disciplinei Cunoaşterea mediului vine să realizeze o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în ciclul preşcolar şi disciplina Ştiinţele naturii, studiată la clasele a III-a şi a IV-a.

Studierea Ştiinţelor naturii într-o abordare interdisciplinară permite o structurare a problemelor pornind de la o serie de teme integratoare, mai apropiate de capacitatea de înţelegere a elevilor. Se urmăreşte, de asemenea, nu o acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice, ci raportatea elevilor la mediul în care trăiesc. Astfel, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la explorarea şi investigarea orizontului local şi apropiat către reprezentarea orizontului îndepărtat.

Geografia, ca disciplină de sine stătătoare, este studiată abia în clasa a IV-a, fiind intitulată foarte generos: Introducere în geografie – de la localitatea natală la planetă.

Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a prezintă selectiv, sintetic, esenţializat şi structurat elementele de geografie a orizontului local şi apropiat, caracteristicile geografice generale ale României şi diferenţierile regionale (unde se pune, din nou, accent pe orizontul local şi apropiat) şi locul României în Europa şi pe Glob.

Demersul de învăţare porneşte de la localitatea natală şi ajunge la dimensiunile planetei, trecând prin spaţii de referinţă semnificative (orizontul local şi apropiat, regiunea natală, judeţul natal, ţara, continentul, planeta ca întreg).

Pe parcursul clasei a IV-a elevii pot să ajungă la perceperea corectă a unor evenimente care au loc simultan, dar în locuri diferite, făcând trecerea la scară, de la dimensiunile orizontului local şi apropiat până la cele ale planetei.

Parcurgerea conţinuturilor din programa de Geografie pentru clasa a IV-a presupune multiple elemente de geografie fizică (orientarea cu ajutorul punctelor cardinale, reprezentarea cartografică a suprafeţei terestre, relieful, clima, hidrografia, vegetaţia, fauna şi solurile, Pământul în Univers) şi geografie umană (populaţia, aşezările umane, economia), dar şi elemente de geografie politică (Uniunea Europeană), geografie regională (Europa) şi geografia mediului, punându-se bazele Geografiei generale care va fi studiată în clasa a V-a, Geografiei regionale, studiată în clasele a VI-a şi a VII-a şi a Geografiei României, studiată în clasa a VIII-a.

În concluzie, achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat la finalul acestuia, învăţătorul având un rol deosebit de important în realizarea acestor achiziţii, deoarece are libertatea de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare, precum şi succesiunea temelor, păstrând însă logica internă a disciplinei, pentru a atinge obiectivele propuse.

Elevii intră în ciclul gimnazial cu un bagaj consistent de noţiuni geografice, profesorul de geografie având rolul de a aprofunda şi îmbogăţi cunoştinţele geografice ale elevilor.

 

Bibliografie:

Mândruţ, O. (1996), Geografia şi educaţia prin geografie în perspectiva reformei învăţământului preunuiversitar - Ghid metodologic, I.Ş.E., Bucureşti.

Mândruţ, O., Apostol, Gabriela (2003), Geografie - Ghidul profesorului pentru clasele V – VIII, Editura Corint, Bucureşti.

MEC (CNC) (2005), Programe şcolare pentru clasa a IV-a – Geografie, Bucureşti.

MECI (2009), Programă şcolară revizuită - Geografie – clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti.

 

Revista cu ISSN

Optional istorie locala intre actualitat…

OPŢIONAL ISTORIE LOCALĂ ÎNTRE ACTUALITATE ŞI NECESITATE                                                                                                                                                                          Prof. Delescu Claudia Şcoala Gimnazială Adam, Galaţi   Istoria locală este o realitate a şcolii româneşti din zilele noastre, este de actualitate, dar este şi...

Read more

Statutul epistemologic al pedagogiei

STATUTUL EPISTEMOLOGIC AL PEDAGOGIEI   Orice stiinta se constituie relativ lent, parcurcand 3-4 faze. Faza prestiintifica se caracterizeaza prin faptul ca fenomenelor care impresioneaza sau uimesc li se dau explicatii mitico-religioase, fiind insotite...

Read more

Educatia fizica si sportul

EDUCATIA FIZICA SI SPORTUL   Sensul pedagogic al notiunii de educatie fizica Educatia fizica este o componenta indispensabila a educatiei, care urmareste dezvoltarea armonioasa si normala a organismului, intarirea sanatatii si cultivarea unor...

Read more

Constanta alimentatiei si psihologia soc…

CONSTANTA ALIMENTAȚIEI ȘI PSIHOLOGIA SOCIETĂȚII DE CONSUM Prof. educator Mureșan-Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca ...

Read more

L etude sur le theatre des annees cinqua…

L’ETUDE SUR LE THEATRE DES ANNEES CINQUANTE OU LA REVOLUTION DRAMATIQUE   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   La diversité des recherches théâtrales des années 50 ou la révolution dramatique...

Read more

Degradarea terenurilor din arealul satul…

DEGRADAREA TERENURILOR DIN AREALUL SATULUI MUCHEA, COMUNA SILIŞTEA, JUDEŢUL BRĂILA   prof. Vasile Octavian COSMESCU Liceul de Arta „Haricleea Darcle”, Braila                                                        Generalităţi În cuprinsul lucrării am prezentat principalii agenţi şi procese fizicogeografice, naturale şi antropice...

Read more

Fizica si calculatorul

FIZICA ŞI CALCULATORUL    Profesor Szekely Daniela Liceul Tehnologic Lupeni     Educaţia asistată de calculator, ca modalitate de instruire, este unul din domeniile în care tehnologia informaţiei are o contribuţie majoră la creşterea eficienţei procesului...

Read more

DOCUMENTS AUTHENTIQUES ORAUX

                          DOCUMENTS AUTHENTIQUES ORAUX            Lector univ. Ilie MINESCU          Universitatea de Vest TIMIŞOARA     Origine et Classement   Les documents authentiques ont fait leur entrée en didactique des langues au cours de la décennie...

Read more