GÂNDIREA CRITICĂ – FORMĂ A GÂNDIRII
SOLICITATĂ DE SOCIETATEA ACTUALĂ
Învăţător Popica Cristina-Maria
Şcoala cu clasele I-VIII Mihail Sadoveanu Întorsura Buzăului
În eseul de mai jos, se urmăreşte sublinierea importanţei pe care o are formarea şi dezvoltarea gândirii critice, în zilele noastre, în societatea în care trăim, pentru că ne dorim elevi care să devină cetăţeni eficienţi, care să înveţe să colaboreze, să aibă curaj să îşi exprime propriile gânduri şi opinii.
Cuvinte-cheie: gândire critică
Într-o societate democrată, cum este cea în care trăim, ca educatori avem datoria să îi pregătim pe elevi pentru a deveni cetăţeni eficienţi şi aceasta presupune ca elevii să dobândească abilităţi cognitive ca: formarea şi exprimarea opiniilor proprii, personale , dezvoltarea unor capacităţi de argumentare logică a ideilor.
„Asemenea cetăţeni trebuie să fie cooperanţi, dar în acelaşi timp capabili de a conduce; trebuie să manifeste tolearnţă faţă de oameni provenind din cele mai diverse medii, dar, totodată să de adovadă de iniţiative individuale; trebuie să fie ghidaţi de principii, dar mereu capabili de a identifica soluţii care să se adapteze la realităţi aflate în plină schimbare” (Jeannie L., Steele, Kurtis S. Meredith, Charles Temple, „Cum învaţă copiii?”, în Flueraş, V., 2007, pag. 22).
Pentru a deveni cetăţeni adevăraţi, elevii trebuie învăţaţi „să fie ei înşişi, cum să gândească, cum să acţioneze pe baza principiilor democratice de egalitate, libertate şi spirit comunitar, să-şi evalueze contribuţia proprie la soluţionarea problemelor comunitare, să aibă deprinderi de gândire critică pentru a supune şi a se supune unei interogaţii permanente” (Flueraş, V, 2007, pag. 22). Şcoala trebuie să elimine practicile nedemocratice care să formeze cetăţeni rupţi de realitate, incapabili să ia decizii proprii, „trăiţi” de cele mai multe ori.
Observăm, în societatea în care trăim, că informaţia apare într-un ritm fără precedent. Elevii trebuie să asimileze din ce în ce mai multe cunoştinţe şi au la dispoziţie o mulţime de surse din care pot prelua informaţia: internet, reviste, ziare. Exisă însă riscul ca aceste informaţii să fie eronate şi atunci copilul trebuie să selecţioneze sursele credibile. De asemenea, nu toate informaţiile care apar sunt valoroase pentru un individ. În aceste condiţii este foarte important ca individul să îşi aleagă sursele credibile pentru preluarea informaţiei reale, exacte, să discearnă ceea ce este sau nu important pentru el şi să asimileze doar acele cunoştinţe care au valoare şi îi sunt utile. Pentru ca individul să fie capabil să reflecteze asupra informaţiilor, să le examineze, el trebuie să dispună de o gândire critică, creativă, constructivă.
Trăind într-o societate, trebuie să-i învăţăm pe copiii rolul cooperării, al colaborării. Dacă până nu demult se punea foarte mult accentul pe competiţia dintre elevi, acum această competiţie trebuie să se facă cu sine însuşi. Când sunt în competiţie unul faţă de celălalt, lucrează unul împotriva celuilalt, elevii mai slabi la învăţătură se blochează şi nu mai pot face faţă activităţii, convinşi fiind de faptul că nu vor reuşi să rezolva sarcina în timp util, îşi vor pierde încrederea în propria lor persoană.
Copiii trebuie educaţi să fie alături unul de celălalt, să lucreze împreună, să socializeze, să comunice, elemente esenţiale în zilele noastre. În timpul orelor se pot introduce o multitudine de activităţi care să urmărească dezvoltarea gândirii critice şi să se desfăşoare în grupuri mici iar în cadrul fiecărui grup elevii vor lucra împreună pentru a atinge un ţel comun.
Şcoala trebuie să îi pregătească pe copii de timpuriu să ia cele mai bune decizii în întâminarea situaţiilor tot mai neobişnuite în faţa cărora ne pune viaţa socială actuală şi viitoare. Obiectivul fundamental al învăţământului, precizează Alvin Toffler, citat de Crenguţa Lăcrămioara Oprea (2006, pag. 161), „trebuie să fie acela de a spori capacitatea de adaptare a individului, pentru ca acesta să se poată adapta repede şi uşor la noutatea permanentă. Şi cu cât ritmul schimbărilor e mai rapid, cu atât se cere mai multă atenţie pentru a discerne tipul de evenimente ce vor surveni”.
BIBLIOGRAFIE:
- Flueraş, Victor, Paideia şi gândire critică, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007
- Flueraş, Victor, Teoria şi practica învăţării prin cooperare, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2007
- Chereja, Florica, Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar, Editura Educatia 2000+ / Ed. Humanitas Educational, Bucureşti, 2004
- Oprea, Crenguţa Lăcrămioara , Strategii didactice interactive, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|