|
|
Influenta emotiilor in comunicarea interpersonala a parintilor copiilor cu CES |
Scris de mihaiela lazar
|
Marţi, 09 Februarie 2016 23:36 |
STUDIU PRIVIND INFLUENȚA EMOȚIILOR ÎN COMUNICAREA INTERPERSONALĂ A PĂRINȚILOR COPIILOR CU CES
profesor Cristian Chelaru,
Școala Gimnazială Specială Pașcani
Rezumat
Studiul prezentat își propune să analizeze efectele emoţiilor asupra tipului de răspuns la părinții copiilor cu cerințe educative speciale (CES). Lucrarea cuprinde o parte teoretică legată de emoții și comunicarea interpersonală urmată de o parte practică care respectă metodologia științifică în cercetarea psihologică. Instrumentul utilizat are validitate internă, ceea ce denotă o probabilitate destul de ridicată ca rezultatele studiului să fie veridice. Metoda statistică de prelucrare a datelor a fost ANOVA UNIVARIATE.
Cuvinte cheie: emoții, comunicarea interpersonală, cerințe educative speciale
În decursul dezvoltării umanităţii, s-au dezvoltat totodată şi mijloacele de comunicare, trecând de la o comunicare simplă la discuţii laborioase sau negocieri. În societatea modernă, comunicarea nu constă doar în simple informaţii ci în norme, principii, sentimente, imagini, simboluri sociale, coduri şi diferite tipuri de discurs.
Emoţiile reflectă relaţia specifică dintre indivizi şi situaţie. Astfel, în funcţie de situaţie, împrejurări se pot declanşa emoţii de intensitate mai mică, variată sau foarte mare. Putem evidenţia în acest caz emoţii – şoc, tipice: frica, furia, tristeţea, bucuria explozivă. timpul documentării pentru elaborarea lucrării am descoperit că procesul de comunicare este un proces complex care implică nu doar un schimb cognitiv, ci şi un schimb de înţelesuri, sentimente, emoţii, trăiri.
Comunicarea interpersonală depinde într-o mare măsură de personalitatea individului, de caracterul acestuia, de capacitatea de a recunoaşte şi gestiona emoţiile pe care le trăieşte.
La început consideram că afectivitatea, în totalitatea ei, poate împiedica (bloca) interacţiunea dintre două persoane dar nu este şi necesar ca indivizii să se lase conduşi într-o măsură ridicată de afectivitate, astfel încât un control asupra afectivităţii poate determina o interacţiune eficientă cu interlocutorul.
Diferenţele existente între indivizii determină o gamă variată de interacţiuni, de rezolvare a conflictelor.
În concluzie, efectele emoţiilor asupra comunicării interpersonale sunt diverse, pot bloca sau pot favoriza un proces de comunicare, în funcţie de emotivitatea individului, cât şi de nivelul inteligenţei emoţionale.
Planul cercetării şi desfăşurarea ei
-
Scopul cercetării
Cercetarea de faţă vizează cunoaşterea efectelor emoţiilor asupra tipului de răspuns la părinții copiilor cu CES.
Cunoaşterea efectelor emoţiilor asupra tipului de reacţie la conflict, urmărește influenţa emotivităţii asupra alegerii unui stil de abordare a conflictului, fie un stil emoţional – negativ, fie un stil raţional – pozitiv, în cazul în care un părinte al copilului cu CES percepe o emoţie pozitivă sau o emoţie negativă la interlocutor.
-
Ipoteze
Ipoteza 1: Nivelul de inteligenţă emoțională a părinților influenţează tipul de răspuns
emoțional
Ipoteza 2: Tipul de părinți influenţează tipul de răspuns emoțional, în sensul că părinții care
au copii cu CES au un tip de răspuns emoțional pozitiv în situații conflictuale.
-
Variabilele cercetării
Variabile independente:
VI 1 : inteligenţa emoţională : - nivel scăzut
- nivel ridicat
VI 2 : tipul de părinți - părinți ai copiilor cu CES
-părinți fără copii cu CES
Variabila dependentă:
VD: tipul de răspuns emoțional: -emoţie pozitivă-compromis
- emoţie negativă-furie
Planul experimental a fost de tipul 2X2:
|
Inteligența emoțională
|
scăzută
|
ridicată
|
Tipul de părinți
|
- părinți ai copiilor cu CES
|
G1
|
G2
|
- părinți ai copiilor fără CES
|
G3
|
G4
|
-
Desfăşurarea cercetării
-
-
Lotul experimental
La cercetare au participat părinți ai copiilor cu CES și părinți ai căror copii nu au dizabilități.
Lotul experimental cuprinde 80 de subiecţi, dintre care 40 subiecţi ai căror copii au dizabilități și 40 subiecți fără copii cu dizabilități.
4.2. Instrumente folosite
În cadrul cercetării s-au folosit un chestionar construit special pentru acest studiu ce măsoară inteligenţa emoţională. Alpha Cronbach pentru chestionarul construit este de 0.64.
Subiecţii au fost rugaţi să dea exemple de situaţii în care o persoană poate să arate că este capabilă să-şi stăpânească emoţiile, situaţii în care o persoană poate să-şi recunoască propriile emoţii, situaţii în care o persoană poate să tolereze frustrarea şi situaţii în care o persoană poate să utilizeze emoţiile în mod productiv. Acestea reprezentând operaţionalizarea definiţiei inteligenţei emoţionale, conform căreia inteligenţa emoţională reprezintă capacitatea individului de a-şi stăpâni emoţiile, abilitatea de a recunoaşte şi a denumi emoţiile pe care le are, precum şi abilitatea de a controla şi utiliza emoţiile. Pe baza răspunsurilor subiecţilor, am elaborat un chestionar cu 27 de itemi. Am aplicat chestionarul la 30 de subiecţi pentru a verifica coeficientul de consistenţă. În forma finală, chestionarul cuprinde 20 de itemi care măsoară inteligenţa emoţională.
Scala de răspuns a chestionarului este organizată în patru trepte şi anume: 1 – semnifică dezacord puternic, 2 – dezacord parţial, 3 – acord parţial, 4 – acord puternic.
4.3. Procedeu
Pentru a elabora situaţiile – test pentru emoţii s-a ales ca emoţie pozitivă compromis şi ca emoţie negativă furia. Subiecţilor li se cerea să enumere cel puţin trei comportamente pe care o persoană le poate adopta într-o situaţie de comunicare atunci când ar percepe furia interlocutorului (pentru emoţie negativă) şi să enumere cel puţin trei comportamente pe care o persoană le poate adopta într-o situaţie de comunicare atunci când ar percepe compromisul interlocutorului (pentru emoţie pozitivă). Pe baza comportamentelor enunţate, s-au elaborat cele două situaţii – stimul, la care s-au ataşat două imagini reprezentative pentru furie şi compromis, iar ca variante de răspuns s-a realizat pentru fiecare stil de abordare a conflictului câte un comportament probabil de a răspunde la situaţia în care erau prezentate fie o emoţie pozitivă, fie o emoţie negativă.
După culegerea datelor, acestea au fost prelucrate folosindu-se metoda statistică ANOVA UNIVARIATE.
-
Rezultate obţinute si interpretarea lor
Nivelul de inteligenţă emoţională influenţează modul de răspuns la conflict, în sensul că un scor ridicat la testul de inteligenţă emoţională corelează cu modurile raţionale de răspuns la conflict, respectiv stilul adaptativ, compromisul. În urma analizei, s-a observat că subiecţii cu un nivel ridicat al inteligenţei emoţionale care percep o emoţie pozitivă aleg într-un procent mai ridicat stilurile raţionale de răspuns, în sensul că 52% dintre subiecţi au ales stilul adaptativ, compromisul.
În cazul în care subiecţii percep o emoţie negativă, subiecţii cu un nivel ridicat al inteligenţei emoţionale aleg stiluri raţionale de răspuns, astfel 25% dintre subiecţi au ales stilul adaptativ, compromisul. Pragul de semnificaţie este semnificativ (p<0.05) astfel încât ipoteza este confirmată. Un nivel ridicat al inteligenţei influenţează modul de răspuns la conflict, subiecţii atunci când percep atât o emoţie pozitivă cât şi o emoţie negativă aleg în mai mare măsură stiluri raţionale de conflict (stilul adaptativ, compromisul). Doar 23% dintre subiecții cu un nivel de inteligență emoțională scăzută au ales stilul de răspuns furie.
Acest studiu a urmărit cunoaşterea influenţei pe care emotivitatea o poate avea asupra stilului de răspuns la o situaţie conflictuală, atunci când este percepută o emoţie pozitivă sau atunci când este percepută o emoţie negativă. Stilurile raţional – pozitive fiind stilurile cele mai des adoptate atât de subiecţii copiilor fără cât și de subiecții copiilor cu CES.
Inteligenţa emoţională și tipul de părinți reprezintă variabile care au o influenţă asupra desfăşurării unei comunicări interpersonale eficiente, însă depinde şi de modalitatea în care o persoană percepe relaţia pe care o are cu interlocutorul.
Afectivitatea, parte componentă a personalităţii, deţine un rol important în dezvoltarea, adaptarea şi desfăşurarea în cadrul relaţiilor pe care un individ le întreprinde pe parcursul vieţii, mai ales în cazul părinților copiilor cu CES. Din experienţa acumulată, individul adoptă în situaţii asemănătoare soluţii care au mai fost aplicate, astfel individul se bazează atât pe cunoaşterea de sine cât şi pe resursele proprii pe care le-a acumulat, însă de cele mai multe ori este influențat de trăirile dominante exersate.
Emoţia, componentă a afectivităţii, îndrumă individul în viaţă, are un rol de alarmă, îl atenţionează că situaţia are o semnificaţie pentru el, spunând astfel că simte şi acționează în concordanţă cu ceea ce percepe din mediu, din adaptarea la viaţa socială, dar mai ales din ceea ce dirijează trăirile interioare.
Bibliografie:
Cosnier, J. Introducere în psihologia emoţiilor şi a sentimentelor Editura Polirom, Iaşi, 2007
Havârneanu, C., Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Editura Erota, Iaşi, 2000
Gherguţ, A., Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, 2013
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Miercuri, 10 Februarie 2016 22:38 |
|
EDUCAŢIA GLOBALĂ
- REPERE METODOLOGICE -
3. ABORDAREA PEDAGOGICĂ ŞI METODE
Strategiile pedagogice frecvente utilizate în predarea educaţiei globale se disting prin:
· centrarea pe elev – nu numai în ceea ce priveşte metodele,... Read more
IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM PERSONALIZAT DE RECUPERARE A RĂMÂNERII ÎN URMĂ LA ÎNVĂȚĂTURĂ
Prof.înv. preșcolar Ciolan Laura Elena
G.P.P. ”Sfântul Nicolae” Câmpulung, Argeș
Rezumat
Acest articol conține un studiu de caz al unui copil de... Read more
ADOLESCENTUL, EDUCAȚIA ȘI LUMEA
Apostol Elena-Alina, profesor limba engleză,
Șc. Gimnazială Nr.7, Buzău
O perspectivă sociologică asupra formării identității, la vârsta adolescenței. Literatura de specialitate prezintă în mod sugestiv și... Read more
PROIECTELE EDUCAȚIONALE ÎN PARTENERIAT CU PĂRINȚII.
ROLUL LOR ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Prof.ptr.înv.primar, Zizi Cristea,
Școala Gimnazială Carol I, Călărași
„Un bun învăţător... Read more
Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind recunoasterea in invatamantul tertiar
nonuniversitar a studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal - filiera tehnologica sau vocationala
Read more
DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR CHEIE CITIT-SCRIS PRIN DISCIPLINELE DE STUDIU DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Competenţe cheie cadrul European
Profesor Rodica Stan
Prezentare generală
Reprezintă prima încercare la nivel european de a oferi o listă completă şi... Read more
ÎNVÃŢAREA CREATIVÃ
Învãtãtor: CIORBÃ RAMONA NICOLETA
Şcoala cu clasele I-IV Popeni – Cãiuti, Judetul Bacãu
Întelegerea naturii factorilor generali de creativitate are dublã valoare practicã pentru actiunile de stimulare a potentialului creativ:... Read more
MODALITĂŢI NONFORMALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE
A LIMBILOR STRĂINE
Prof. Aurelia Nae
Şcoala „George Poboran”, Slatina-Olt
Programele şi proiectele europene pe care le-am experimentat la clasă au fost de un... Read more
Calendar pentru examenul de Bacalaureat 2014
Iata calendarul pentru examentul de Bacalaureat 2014, sesiunea iunie-iulie 2014.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului
FORMULAR DE APLICAŢIE
pentru proiectele ce vor fi cuprinse în Calendarul Activităţilor Educative 2011
Proiectele se transmit prin poștă/curier de ISJ/ISMB, într-un singur pachet, până la…
METODA INDUCŢIEI COMPLETE
Profesor Ene Steluţa
Şcoala Miron Costin, Galaţi
În geometrie, ca şi în domeniul multor altor ştiinţe, primele adevăruri matematice au fost obţinute pe calea observaţiei şi experienţei, deci pe calea…
DE CE EDUCAȚIA?
Profesor gr.did.I Alina Elena Turcescu
Colegiul Național ”Ion C. Brătianu” Pitești
Cel mai mare dușman al nostru suntem noi. Când ceva… ACTIVITATEA NR. 1
CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
Program Şcoala Altfel - Activităţi
1. Grupa de vârstă: tineriiii din clasele IX-XII
2. Ariile de dezvoltare: fizic, intelectual, caracter, emoţional, social, spiritual
3. … TEHNICI DE EXPLORARE A TEXTULUI ÎN CADRUL
SISTEMELOR DE ÎNVĂŢARE
Profesor ANASIA SIMONA,
GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL de MARINĂ, GALAŢI
The article depicts the way computers and humans work together in order to analyze different… IDEEA ROMÂNEASCĂ DE EXISTENŢĂ
Prof. Maghiar Adina
S08 „Arany Janos”, Salonta
Ideea românească despre Dumnezeu transformă o fiinţă abstractă, o putere impersonală, într-o fiinţă reală, particulară, într-un ins. Între creaţie şi întrupare…
ROLURILE MANAGERIALE ALE CADRULUI DIDACTIC
Macarie Cristina, prof. pedagogie
Liceul Vocaţional Pedagogic ,,Mihai Eminescu” Tîrgu Mureş
Delimitarea unor roluri specifice managerului clasei de elevi a fost determinată de evoluţia în timp…
VALORIFICAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE
ÎN ACTIVITĂŢILE GEOGRAFICE
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Articolul prezintă exemple de sarcini de lucru la geografie care valorifică fiecare tip de inteligenţă.
Cuvinte…
|
|