Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Johannes Brahms
Marţi, 08 Septembrie 2009 03:00

JOHANNES BRAHMS

(1833 – 1897)

Profesor Lazar Mihaiela

Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu


Johannes Brahms este muzicianul german care, prin specificul artei sale, uneste cele douã mari curente muzicale: clasicismul si romantismul. El este legat de trecut prin exprimarea sa muzicalã, prin limbaj si înclinat spre romantism, prin continutul emotional al creatiei sale.

Apreciat si înteles doar de câtiva muzicieni, printre care Robert Schumann, cel care i-a prezis un viitor strãlucit, Johannes Brahms nu a cunoscut gloria decât spre sfârsitul vietii.

Muzicianul român, bucovineanul Eusebie Mandicevschi – cel care s-a bucurat de prietenia marelui compozitor german – ne-a dezvãluit o parte din tristetile ce i-au întunecat acestuia viata, fãcând urmãtoarea destãinuire: “Nimeni nu stie mai bine decât mine cât a pãtimit acest mare artist si minunat om”.

Johannes Brahms si-a petrecut cei mai productivi ani din viata sa la Viena – capitala muzicalã a Europei, orasul în care au studiat în acea perioadã muzicieni români ca G. Enescu, Ciprian Porumbescu, Eusebie Mandicevschi si altii.

Johann Strauss si Johannes Brahms – de altfel prieteni – au întruchipat douã laturi indivizibile ale Vienei muzicale a vremii: primul “regele valsului”, reprezenta muzica de divertisment, prezentã în aerul Vienei, din castel pânã în parc, cel de al doilea, continuatorul direct al clasicismului, fiind legat prin arta sa de numele nemuritoare ale lui Mozart si Beethoven. În aceastã metropolã a muzicii, unde existau prestigioase institutii muzicale - teatru de operã, Academie de muzicã, Filarmonicã, Societatea prietenilor muzicii, Johannes Brahms a fost interpretat de renumiti dirijori si interpreti: violonisti, pianisti. Eusebie Mandicevschi însusi, în calitate de dirijor al unei reuniuni de cântãri, i-a executat – adesea în primã auditie – piese corale. Toate au venit însã prea târziu (cum însusi spune), accentuând înclinatia spre izolare, melancolie, meditatie, proprie marelui compozitor. Câteva rânduri dintr-o scrisoare, adresatã de Johannes Brahms unei cunostinte, dezvãluie chiar aceastã înclinatie spre pesimism, spre izolare, proprie firii sale. “Uneori – scrie compozitorul – se crede cã as fi vesel, atunci când în societate par sã râd cu ceilalti. Dar Dumneavoastrã vã pot mãrturisi cã în inima mea nu râd niciodatã”.

Mare parte din creatia sa dezvãluie strânsa legãturã dintre viatã si operã, dezvãluind încã o datã adevãrul unui punct de vedere exprimat de marele George Enescu. Astfel, “muzica este un grai în care se manifestã fãrã putintã de prefãcãtorie însusirile sufletesti ale omului”.

Johannes Brahms a abordat toate genurile muzicii vocale si instrumentale, cu exceptia operei. Fiind el însusi un mare pianist a dedicat multe pagini acestui instrument. Parte din creatia sa pianisticã poartã pecetea zbuciumului sufletesc, tristetilor, neîmplinirilor sale. Este vorba de piesele intitulate Intermezzi, Capricii, în care adesea se împleteste visarea cu elanul si patosul. Sonatele pentru pian, ca si Variatiunile (pe teme proprii sau ale altor compozitori, ca Händel, Paganini) contin suficiente pagini caracterizate prin fortã dramaticã sau chiar seninãtate.

Nobletea firii sale, înclinatia spre meditatie dar si spre umor, se oglindesc în creatia de lieduri, Johannes Brahms, rãmãnând – alãturi de Schubert – unul dintre cei mai mari maestri ai genului. Continuator al traditiilor clasice, Johannes Brahms s-a simtit atras deopotrivã spre genul coral, domeniu în care ne-a lãsat o bogatã mostenire, cuprinzând lucrãri vocale pentru diferite formatii: cor de femei, cor bãrbãtesc, cor mixt.

Contactul cu creatia simfonicã este însã singurul mod ce ne permite a-l cunoaste integral pe marele muzician german, dându-ne mãsura geniului sãu.

Un bogat univers de trãiri, de la meditatie, la patos dramatic si eroism definesc continutul creatiei sale simfonice. Bogãtia inspiratiei melodice, contrastul si varietatea ideilor, claritatea formei si stiinta valorificãrii timbrelor instrumentale (violoncel, oboi, corn), frumusetea discursului orchestral în întregul sãu, sunt trãsãturi ce caracterizeazã modul sãu de exprimare, limbajul sãu. Astfel, dacã tema asezatã la baza pãrtii I a Simfoniei I trãdeazã patos dramatic, finalul exprimã, prin melodica sa, pe cât de simplã pe atât de expresivã, vigoare, optimism.

Pentru simplitatea inventiei melodice, element care îsi trage sorgintea din cântecul popular german, ne servesc ca model tema asezatã la baza pãrtii a treia din Simfonia a II-a în Re. Starea de spirit pe care o degajã este cea de gratie si de optimism. Aceleasi trãsãturi le întâlnim si în partea a III-a a Simfoniei a IV-a (ultima simfonie), melodica de dans popular german caracterizând tema acestei pãrti.

Dintre lucrãrile pentru orchestrã se mai cer amintite si cele douã uverturi, dintre care prima, intitulatã Uvertura Academicã festivã, este compusã în semn de multumire pentru cinstea ce i s-a fãcut prin conferirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universitãtii din Breslau. Temele acestei lucrãri valorificã multe din cântecele studentesti ale timpului, uvertura începând cu melodia “Gaudeamus igitur”.

Johannes Brahms a îmbogatit însã si repertoriul pemtru concert cu douã concerte pentru pian, unul pentru vioarã si unul pentru vioarã si violoncel. Forta si frumusetea ideilor muzicale, precum si caracterul dramatic al acestor creatii, le alãturã celor mai valoroase din acest gen scrise în perioada de dupã Beethoven.

Absorbind tot ce era mai pretios din cultura nationalã a trecutului, Johannes Brahms a intrat în istoria muzicii universale ca muzicianul ce încheie epoca clasicã, orientându-se cu hotãrâre spre romantism.

Bibliografie:

Toma-Zoicas, Ligia – Muzicã-manual pentru clasa a XII-a, scoli normale, Editura Didacticã si Pedagogicã, R.A., Bucuresti, 1994

Ştefãnescu, Ioana – O istorie a muzicii universale, Editura Fundatiei Culturale Române, Bucuresti, 1998

Ultima actualizare în Joi, 17 Martie 2011 18:53
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Programa pentru limba slovaca materna la…

Programa pentru limba slovacă maternă la Evaluarea Naţională 2014   Vezi programa pentru disciplina limba şi literatura slovacă maternă pentru Evaluarea Naţională pentru elevii clasei a VIII-a în 2014, anexa nr.2 la OMEN...

Read more

TEHNICI DE DISCUTIE CARE CONTRIBUIE LA …

TEHNICI DE DISCUtIE CARE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE Dimitriu Alina, profesor de geografie Grup Şcolar Tehnic Drãgãnesti-Vlasca, Teleorman     În acest articol voi prezenta douã tehnici de dezvoltare a gândirii critice: investigatia...

Read more

Planificare model pentru educatie fizica…

Planificare model pentru educatie fizica si sport invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari...

Read more

Comunicarea la prescolari

COMUNICAREA LA PREŞCOLARI – studiu – prof. înv. preşc. Cristina Antal Şcoala Gimnazială. „Sf. Ilie” Topliţa, jud. Harghita Familia este prima colectivitate de adulţi cu care copilul vine în contact....

Read more

Chestionar pentru parinti in inspectie m…

   ANEXA Nr. 8   la regulament   CHESTIONAR PENTRU PARINTI*)      ___________    *)Raspunsurile la acest chestionar au caracter confidential. - model -   Cunoasteti numele invatatorului/dirigintelui clasei in care invata fiul/fiica dvs., precum si...

Read more

Proba practica la concurs pentru ocupare…

   ANEXA Nr. 10   la metodologie   PROBA PRACTICA din cadrul concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate la clasele/grupele/unitatile de invatamant care scolarizeaza elevi cu deficiente de auz   Proba practica consta in:...

Read more

Utilizarea softului educational in instr…

UTILIZAREA SOFTULUI EDUCAŢIONAL ÎN INSTRUIREA COPIILOR CU CES                                                                           Profesor Psihopedagog Ştefănescu Adreana                                     Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională „Speranţa”Timişoara     Rezumat: Integrarea softurilor educaţionale în cadrul sistemului preuniversitar de învăţământ din România vizează...

Read more

Les methodes expositives dans la langue …

LES METHODES EXPOSITIVES DANS LA LANGUE ET LA LITTERATURE FRANCAISE   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Les méthodes expositives dans la langue et la littérature francaise sont: la description, le...

Read more