Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Lectura si rolul ei in dezvoltarea intelectuala a copilului
Sâmbătă, 08 Mai 2010 18:07

LECTURA ŞI ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA INTELECTUALĂ A COPILULUI

 

Învăţătoare Nevodenszki Sorina

,,Şcoala cu clasele I-VIII  Sânandrei”, Jud. Timiş

 

 

,,Oricât de simple şi uşoare ar părea aceste poveşti, ele, nasc, fără îndoială, între copii dorinţa de a fi asemănători cu cei buni, care ajung fericiţi, în acelaşi timp se naşte în sufletul lor teama faţă de nenorocirile ce li s-ar putea întâmpla dacă i-ar urma pe cei răi.”

                                                                              Charles Perrault

 

            Exerciţiu superior, datorită libertăţii de manipulare a cititorului, literatura presupune decodificarea unui mesaj. Ea are capacitatea de a fi reversibilă, oferă posibilitatea receptării mesajului în ritmul dorit: lent sau rapid. Lectorul înţelege mesajul, evaluează, ia atitudine şi cooperează. Spre deosebire de film, unde imaginile sunt construite, lectura antrenează cititorul într-o activitate cognitivă, construindu-şi singur imaginile. O carte o gândim, pe când filmul îl percepem, în cazul lecturii pornim de la abstract spre concret, iar la fim procedeul este invers.

Există mai multe feluri de a lectura o carte: obiectiv (reţinem maximul de informaţii), proiectiv (reţinem ce ne interesează), eferent (ce rămâne după lectură), estetic (atenţia se concentrează pe trăire), exploratoriu (ideile principale), senzual, selectiv, logic, critic (evaluator). După cum există mai multe tipuri de lectori: vizat, prezumtiv, virtual, real, înscris (Fred Vasilescu lector al scrisorii lui Ladima).

            La început copilul este atras de cărţile cu imagini, frumos colorate. El învaţă fără să cunoască literele, să realizeze o lectură după imagini. În jurul vârstei de nouă – zece ani, elevul percepe lectura ca pe o activitate fără un scop bine definit. Pe la unsprezece – doisprezece ani creşte capacitatea lui de înţelegere. Abordarea critică începe pe la treisprezece – paisprezece ani, ajungând ca la cinsprezece ani să fie o lectură liniară, selectivă, fiabilă.

            În lectură pot fi relaţionate mai multe texte, sau pot fi descoperite citate, aluzii, acestea aparţin intertextualităţii. Paratextualitatea constă în stabilirea unei relaţii între text şi titlu, prefaţă. Derivarea unui text din alt text prin imitaţie poartă numele de hipertextualitate.

Titlul cărţii nu este o ,,carte de bucate”, nu e necesar să dezvăluie conţinutul. Unele cărţi au titluri tematice anunţând protagoniştii : ,,Mara”, ,,Ion”, ,,Rusoaica”, altele anunţă locul desfăşurării acţiunii: ,,La Medeleni”, altele anunţă tema: ,,Răscoala”.

Elevul la început realizează o lectură hipologografică, ce constă în identificarea literelor, silabelor, cuvintelor, el silabizează, citeşte cu voce tare. Circuitul acesta prin corzi vocale şi ureche la un moment dat este inutil deoarece reduce viteza lecturii, faţă de un lector silenţios care citeşte mai repede.

 Dacă am adus în discuţie viteza de citit atunci trebuie să ne oprim la câteva strategii de a spori viteza. În lectură, nu trebuie să analizăm separat fiecare cuvânt ci trebuie să mărim numărul de cuvinte percepute şi să evităm regresiile inutile. Lectura nu depinde de agerimea vederi ci de agerimea minţii. Viteza lecturii creşte dacă elevii sunt pasionaţi de ceea ce citesc. Nu ne referim numai de creaţiile dedicate lor, ci şi la altele, care prin problematică, frumuseţea limbii şi mesaj, interesează deopotrivă şi pe adulţi: Călătoriile lui Gulliver de Jonathan Swift, Revedere, Ce te legeni, de Mihai Eminescu etc.

Evocarea copilăriei este una din temele preferate de cei mici, mai ales că ea a prilejuit câteva capodopere, atât în literatura română, cât şi în literatura universală, considerate mari cărţi ale copilăriei: Uliţa copilăriei, La Medeleni de Ionel Teodoreanu, Cuore de Edmondo de Amicis, Singur pe lume de Hector Malot, Micul prinţ de Antoine de Saint Exupery etc.

Operele literare dedicate copiilor trebuie să îndeplinească anumite criterii: să aibă valoare artistică şi estetică; să fie accesibile pentru diferite categorii de vârstă; să aibă valoare educativă, caracter moralizator; să exploreze universul infantil etc.

             

Bibliografie:

Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, Editura Minerva, 1988;

Harold Bloom, Canonul Occidental, Editura Grupul Editorial Art, 2007.

 


Articole asemanatoare mai vechi:

 

Revista cu ISSN

Graficul desfasurarii concursului pentru…

Graficul desfasurarii concursului pentru acordarea gradatiilor de merit 2014   Vezi graficul desfasurarii concursului pentru acordarea gradatiilor de merit - sesiunea 2014, anexa nr. 1 la metodologie.

Read more

Analyse contrastive points theoriques

ANALYSE CONTRASTIVE: POINTS THÉORIQUES   Marta Negraia, Şcoala nr. 12 “Miron Costin”, Scoala nr. 1 “Nicolae Mantu”, Liceul Teoretic Dunărea, Galaţi               L’analyse contrastive suppose la comparaison des deux langues en contact, une...

Read more

Studiu despre geneza metaforei si sensul…

STUDIU DESPRE GENEZA METAFOREI ŞI SENSUL CULTURII DE LUCIAN BLAGA   Prof. Dr. Elena Nadia Vesa Şcoala cu Clasele I-VIII, Vidra, Judeţul Alba   Motto: Destinul omului este creaţia.   Pornind de la scurta prezentare a...

Read more

SCHIMBAREA IN ACTIVITATEA DIDACTICA

SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICÃ   Prof. limba si literatura românã Ilincar Valerica Grup Şcolar “Tudor Tãnãsescu” Timisoara   Motto: Într-o lume imperfectã pe care o putem influenta în bine sau rãu, constientizarea faptului cã orice încercare conteazã...

Read more

Relatia de independenta dintre educatia …

RELAŢIA DE INDEPENDENŢĂ DINTRE EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI CELELALTE LATURI ALE EDUCAŢIEI   Prof. Antonie Iustin-Marius Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Bacău   Rezumat: O societate sănătoasă nu se poate construi fără a înţelege rolul educaţiei fizice în...

Read more

FRUMOSUL

FRUMOSUL – FENOMEN ESTETIC DE BAZÃ ŞI CATEGORIE CENTRALÃ A ESTETICII   prof. Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu     Frumosul reprezintã un fenomen complex deosebit de fluid si prin urmare greu...

Read more

Metode si procedee interactive utilizate…

METODE ŞI PROCEDEE INTERACTIVE UTILIZATE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV LA CICLUL PRIMAR   Pricope Delia Loredana, profesor învăţământul primar, Şcoala Gimnazială “Vasile Conta”, Iaşi     Metodele de învăţământ reprezintă căile de transformare în practică a...

Read more

Educatia incluziva in gradinita

EDUCAŢIA  INCLUZIVĂ ÎN GRĂDINIŢĂ                                                                                                 Prof. înv. preşcolar Gârtan Daniela                                                                                                 GPN COŞEŞTI-ARGEŞ                                             ,,Eu sunt copilul! Tu ţii în mâinile tale destinul meu.Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau...

Read more