|
METODA CUBULUI
FOLOSITĂ ÎN PREDAREA GRAMATICII
Prof. LAURA HERMAN
Şcoala “Nicolae Iorga” Baia Mare
Cubul este o strategie de predare care ajută la studierea unei teme din mai multe perspective, în scopul lărgirii viziunii elevilor şi a aprofundării acesteia. Ea presupune utilizarea unui cub din lemn sau carton pe feţele căruia este scrisă câte o sarcină de lucru sub forma unei întrebări sau a unei instrucţiuni care va cere elevilor să execute următoarele sarcini de lucru!:
Descrie: culori, forme, mărimi
Compară: Cu ce se aseamănă? Cu ce nu seamănă?
Asociază: La ce te face să te gândeşti? De ce îţi aminteşte? Ce asociaţii poţi face?
Analizează: Spune cum e făcut? Din ce se compune? În ce se descompune?
Aplicaţi: Ce puteţi face cu ele? Din ce se compun? În ce se descompun?
Argumentaţi pro sau contra: Adoptă un punct de vedere! Foloseşte argumentele care ţi se par cele mai consistente în a-ţi susţine punctul de vedere.
Sugestii metodice:
- Ordinea în care vor răspunde elevii la întrebările de pe cub va fi cea dată de numerotarea întrebărilor de pe feţele cubului sau nu se va indica nicio ordine. Dacă întrebările sunt formulate în aşa fel încât să conducă prin răspunsul formulat la o anumită relaţie de ordine, atunci este indicat a fi parcurse în ordinea de pe cub;
- se împarte clasa în grupuri de 5 – 6 elevi, fiecărui dintre aceştia stabilindu-i-se un rol (sportivul va aduce cubul de pe catedră şi va citi o întrebare, apoi va duce cubul înapoi, secretarul va nota întrebarea citită, cronometrorul va atenţiona asupra timpului rămas, încurajatorul va stimula colegii, creând o bună dispoziţie în timpul activităţii). Dacă e cazul se stabilesc şi alte roluri;
- li se cere elevilor să formuleze individual un răspuns pe care să-l comunice grupului, care să selecteze cel mai potrivit răspuns, iar dacă nici un răspuns nu a întrunit o majoritate de opinii se formulează unul care să fie reprezentativ pentru grup. Fiecare din membrii grupului să-l noteze pe acesta;
- strategia cubului se foloseşte sub forma unui joc / concurs între grupuri;
- se cere grupurilor să noteze pe tablă sau pe o foaie de flipchard răspunsurile pentru a putea analiza împreună cu elevii asemănările şi deosebirile, precum şi calitatea răspunsurilor induse prin conţinut, formă şi logica formularii.
Aplicaţii
SUBSTANTIVUL
1. Analizează substantivele din următorul text, precizând : felul, genul, numărul şi funcţia în propoziţie:
„Odată, vara, pe-aproape de Moşi, mă furişez din casă şi mă duc, ziua amiaza-mare, la moş Vasile, fratele tatei mai mare, să fur nişte cireşe, căci numai la dânsul era un cireş văratic care se cocea-pălea de Duminica Mare”. (I. Creangă – „Amintiri din copilărie”)
2. Explică de ce următoarele substantive se scriu întotdeauna cu litera iniţială mare:
Maria _ _ _ _ _
România _ _ _ _
Iaşi _ _ _ _ _
Someş _ _ _ _
Azor _ _ _ _ _
Lacul Roşu _ _ _ _ _
Anul Nou _ _ _ _ _
3. Compară cele trei răspunsuri şi încercuieşte numele elevului care şi-a învăţat foarte bine lecţia:
RADU: Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe şi fenomene ale naturii.
MIHAI: Substantivul este partea de vorbire care denumeşte lucruri.
COSMIN: Substantivul este partea de vorbire care denumeşte lucruri, fenomene ale naturii, acţiuni, stări sufleteşti şi însuşiri.
4. Argumentează de ce următoarele substantive nu sunt scrise corect. Scrie alături forma corectă:
românia - _ _ _ _ _
chibrite - _ _ _ _ _
Elev - _ _ _ _ _ _
înbrăcăminte - _ _ _ _ _
binefacere - _ _ _ _ _ _
steademare - _ _ _ _ _ _
Unicef - _ _ _ _ _ _
m-ac - _ _ _ _ _
5. Descrie în cel mult zece propoziţii o dimineaţă din ziua ta, folosind următoarele substantive: pat, săpun, apă, părinţi, şcoală, lecţii, caiete.
6. Aplică pluralul ori singularul pentru următoarele substantive:
singular plural
palton _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ ghete
câmpie _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ copii
patină _ _ _ _ _
zăpadă _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ cioburi
NUMERALUL
1. Analizează numeralele din textul următor:
Matei şi-a numerotat cărţile din bibliotecă. El are optzeci de cărţi. A patra carte de pe primul raft e ilustrată. Mircea, elevul din banca întâi, l-a rugat să-i aducă a cincea carte de pe-al doilea raft al bibliotecii pentru a o citi.
2. Asociază fiecare răspuns cu punctajul pe care consideri că-l merită:
a) Numeralul e partea de vorbire care exprimă un număr. 10 p
b) Numeralul e partea de vorbire care exprimă un nume. 5 p
c) Numeralul e partea de vorbire care exprimă un număr sau
ordinea obiectelor. 0 p
3. Compară cele două forme şi taie-o pe cea greşită:
treizecişişapte trei zeci şi şapte
clasa întâia clasa întâi
un spre zece unsprezece
doisprezece douăsprezece
întâia bancă banca întâi
4. Argumentează utilizarea formelor diferite pentru numeralele a treia, al treilea.
În semestrul al doilea din clasa a treia, Cosmina a obţinut locul al treilea la un concurs şcolar.
5. Aplică în următoarele exerciţii numeralele potrivite pentru a obţine rezultatul corect:
__________ x __________ = 36
__________ x __________ = 36
__________ x __________ = 24
__________ x __________ = 24
Scrie cu litere toate numerele.
6. Descrie o zi de şcoală, folosind numeralele care să exprime atât un număr cât şi ordinea obiectelor.
BIBLIOGRAFIE:
- Vasile Flueraş, Paideia şi gândirea critică, Editura Nemira, Bucureşti, 2002.
|
