METODE ACTIV-PARTICIPATIVE

FOLOSITE ÎN PREDAREA MATEMATICII

Ievuţa Mirela Nicoleta - profesor

Şcoala Gimnazială ,,Ion Buteanu” Buceş

,,Un elev nu este un vas pe care trebuie să-l umpli, ci o flacară pe care trebuie să o aprinzi...”

Matematica este obiectul care generează la marea majoritate a elevilor eşecul şcolar. De aceea profesorul de matematica trebuie să creeze un climat instituţional favorabil folosind diverse metode moderne care să-l determite pe elev să se implice activ în procesul instructiv educativ.

Şcoala nu trebuie înţeleasa ca fiind locul unde profesorul predă şi elevii ascultă. Învaţarea devine eficientă doar atunci când elevii participă în mod activ la procesul de învăţare: discuţia, argumentul, investigaţia, experimentul, devin metode indispensabile pentru învăţarea eficientă şi de durată.

Toate situaţiile şi nu numai metodele active propriu-zise în care elevii sunt puşi şi care ii scot pe aceştia din ipostaza de obiect al formării şi îi transformă în subieţi acti, coparticipanţi la propria formare, reprezintă forme de învăţare activă.

Metodele active necesită o pregîtire atentă: ele nu sunt eficiente decât în condiţiile respectării regulilor jocului. Avantajul major al folosirii acestor metode provine din faptul ca ele pot motiva şi elevii care au rămâneri în urmă la matematică.

Exemple de activităţi desfăşurate cu elevii pe baza aplicării metodelor de învăţare activ-participative:

METODA ,,SCHIMBA PERECHEA”

Este o metodă interactivă de lucru în perechi. Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivului. Stimuleaza cooperarea în echipă, ajutorul reciproc, înţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilalt.

ETAPE:

Se împarte clasa în două grupe egale ca număr de participanţi. Se formează două cercuri concentrice, copiii fiind faţă în faţă pe perechi. Profesorul dă o sarcină de lucru. Fiecare pereche discută şi apoi comunică ideile. Cercul din exterior se roteşte în sensul acelor de ceaşornic, realizându-se astfel schimbarea partenerilor în pereche.

Copiii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al grupei. Fiecare se implică în activitate şi îşi aduce contribuţia la rezolvarea sarcinii.

EXEMPLU DE ACTIVITATE:

Tema: ,, Proportionalitate directa/proportionalitate inversa”

Etapele activităţii:

1. Se organizează colectivul în două grupe egale. Fiecare copil ocupă un scaun, fie în cercul din interior, fie în cercul exterior. Stând faţă în faţă, fiecare copil are un partener.

2. Profesorul comunică cerinţa: ,, Verifică daca numerele următoare sunt direct/invers proportionale cu urmatoarele numere!”.

3. Lucru în perechi. Copiii lucrează doi câte doi pentru câteva minute.

Copilul aflat în cercul interior spune soluţia de rezolvare iar celălalt aduce completări încercând să rezolve cerinţa. Apoi copiii din cercul exterior se mută un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii, realizând astfel o nouă pereche. Jocul se continuă până când se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină.

4. Analiza ideilor şi a elaborării concluziilor. În acest moment, copiii se regrupează şi se vor analiza pe rând rezolvările problemelor.

METODA CUBULUI

Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective.

ETAPE:

1. Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează;

2. Se anunţă tema / subiectul pus în discuţie;

3. Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe feţele cubului;

4. Se comunică forma finală a scrierii, întregului grup (se pot afişa/ nota pe caiet).

EXEMPLU DE ACTIVITATE:

Tema: Prisma regulata deapta : triunghiulară , patrulateră , hexagonală ; cubul , paralelipipedul dreptunghic

Descrierea activităţii elevilor:

Elevii care primesc fişa cu verbul descrie vor avea

-de definit prisma regulata si prisma dreapta , cubul si paralelipipedul dreptunghic ,

-de enumerat prismele studiate,

-de realizat reprezentarea plană a corpurilor studiate şi desfăşurările lor plane;

-de identificat elementele acestora;

Elevii care primesc fişa cu verbul compară vor stabili asemănări şi deosebiri între prisma oblica si prisma dreapta , paralelipiped si paralelipiped drept , paralelipiped drept si paralelipiped dreptunghic , paralelipiped dreptunghic si cub .

Elevii care vor avea fişa cu verbul asociază vor asocia fiecărei prisme studiate formulele de calcul pentru volum şi arie ( laterală, totală), aria bazei , perimetrul bazei , apoi vor identifica obiecte cunoscute care au forma obiectului respectiv. Elevii pot primi un obiect practic/desen pe care să-l „descompună” în corpuri geometrice cunoscute.

Pentru grupa care va avea de analizat, sarcina de lucru va cere ca elevii să analizeze diferite secţiuni în corpurile studiate.(diagonale, secţiuni cu un plan paralel cu baza).Se vor realiza desene corespunzătoare în care se vor pune în evidenţă toate planele de secţiune şi forma secţiunii rezultate,prin markere sau carioci colorate.

Elevii ce vor primi o fişă cu verbul argumentează vor avea de analizat şi justificat în scris valoarea de adevăr a unor propoziţii, ce vor conţine şi chestiuni „capcană”. Li se poate cere să realizeze şi scurte demonstraţii sau să descopere greşeala dintr-o redactare a unei rezolvări.

Elevii din grupa verbului „aplică” vor avea un set de întrebări grilă în care vor aplica formulele pentru calculul ariei sau volumului prismei regulate drepte in contexte variate.

Evaluare:

După expirarea timpului de lucru (20-25 min) se va aplica

METODA ,,TURUL GALERIEI’’.

Materialele realizate, posterele, vor fi expuse în clasă în 6 locuri vizibile. Elevii din fiecare grup îşi vor prezenta mai întâi sarcina de lucru şi modul de realizare a ei, apoi, la semnalul dat de profesor, vor trece, pe rând pe la fiecare poster al colegilor de la altă grupă şi vor acorda acestora o notă.După ce fiecare grup a vizitat „galeria” şi a notat corespunzător producţiile colegilor,se vor discuta notele primite şi obiectivitatea acestora, se vor face aprecieri şi se vor corecta eventualele erori.

METODA „ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT”

Metoda se bazează pe cunoaştere şi experienţele anterioare ale elevilor, pe care le vor lega de noile informaţii ce trebuie învăţate.

ETAPE:

• Listarea cunoştinţelor anterioare despre tema propusă;
• Construirea tabelului (Profesor);

• Completarea primei coloane;
• Elaborarea întrebărilor şi completarea coloanei a doua;
• Citirea textului;
• Completarea ultimei coloane cu răspunsuri la întrebările din a doua coloană, la care se adaugă noile informaţii;
• Compararea informaţiilor noi cu cele anterioare;
• Reflecţii în perechi / cu întreaga clasă.

EXEMPLU:

Matematică

Clasa a V-a

Lecţia: Ordinea efectuării operaţiilor

Bibliografie:

1. Gardner, H.,,Mintea disciplinata,Ed. Sigma,2004
2. Singer,M.,Voica,C. Invatarea matematicii. Elemente de didactica aplicata. Ghidul Profesorului, Ed. Sigma, 2002.
3. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematica primar-gimnazial, Ed. SC Aramis print, 2001.