Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Organizarea interna a disciplinei pe niveluri de invatamant
Luni, 13 Septembrie 2010 19:47

Organizarea internă a disciplinei pe niveluri de învăţământ

 

 

      1. Competenţe generale ale geografiei ca domeniu educaţional

 

Competenţele generale ale geografiei ca domeniu educaţional, redate mai jos, acoperă cele opt domenii de competenţe cheie, dar nu într-o ordine integral biunivocă.

(1) Utilizarea terminologiei (generale şi specifice) în prezentare, descrierea şi explicarea realităţii geografice (cu sisteme, structuri, elemente, procese şi fenomene caracteristice).

(2) Utilizarea corectă a denumirilor proprii şi a terminologiei în limbi străine

(3) Transferarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţă şi tehnologie (domenii, discipline, metode, legi, modele, structuri) la studierea mediului înconjurător ca întreg şi a sistemelor sale componente.

(4) Relaţionarea realităţii geografice (elemente, fenomene, sisteme şi structuri) cu reprezentarea ei cartografică şi grafică.

Acesta este un domeniu de competenţe care subliniază specificul geografiei ca ştiinţă şi disciplină şcolară. 

(5) Utilizarea elementelor de bază ale tehnologiei societăţii informaţiei (TSI) în instruirea prin geografie şi prelucrarea informaţiilor cu un conţinut prevalent geografic.

(6) Identificarea dimensiunii sociale, civice şi antreprenoriale a caracteristicilor spaţiului geografic.

(7) Aplicarea unor deprinderi (abilităţi) şi metode generale de învăţare pentru o pregătire permanentă asumată.

(8) Elaborarea unor modele antreprenoriale ale spaţiului geografic.

(9) Sensibilizarea şi deschiderea culturală prin structuri interdisciplinare şi disciplinare de percepere a dimensiunii culturale a existenţei contemporane.

La acestea se adaugă o altă competenţă generală a geografiei, rezultată din caracterul ei de ştiinţă a interacţiunii dintre natură şi societate:

 

 

 (10) Relaţionarea realităţilor din natură (şi din sfera ştiinţelor despre natură) cu cele ale societăţii (şi din sfera ştiinţelor despre societate) într-o structură obiectivă integrată (mediul înconjurător) şi o disciplină de sinteză (geografia) care studiază această realitate integrată.

 

 

2. Organizarea competenţelor pe niveluri

 

Elementul central al unei construcţii teoretice referitoare la modul în care pot fi realizate competenţele pe parcursul şcolarităţii obligatorii îl constituie posibilitatea acestora de a fi formate în timp.

Ordonarea semnifică intenţia de a pune de acord această taxonomie a competenţelor cu dezvoltarea inteligenţei elevului.

Pe baza unor corelaţii între vârste, clase şi operaţiile intelectuale predominante, poate fi imaginat un sistem de 4 niveluri (corespunzătoare treptelor de învăţământ), fiecare cu o anumită justificare teoretică; aceste niveluri au o semnificaţie doar în sistemul învăţării geografiei şi nu reprezintă o schemă general valabilă pentru evoluţia elevilor sau pentru structura altor discipline şcolare.

Nivel

Vârste (elevi)

Clase

Discipline şcolare

1. Învăţământ primar

9 – 10 ani

III – IV

Ştiinţe ale naturii

Introducere în geografie

2. Gimnaziu

11 – 14 ani

V – VIII

Geografie generală – elemente introductive, geografia continentelor, geografia României

3. Ciclul liceal inferior

15 – 16 ani

IX - X

Geografia generală, fizică şi umană

4. Ciclul liceal superior

17 – 18 ani

XI – XII / XIII

Probleme fundamentale ale lumii contemporane, ale Europei, României şi Uniunii Europene

 

Nivelul gimnazial

 

1. Utilizarea terminologiei în prezentarea şi explicarea realităţii geografice

 

2. utilizarea corectă a numelor proprii şi a unor termeni în limbi străine

 

3. Transferarea unor elemente din matematică, din ştiinţe şi tehnologie în studierea mediul terestru

   

4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic

 

5. Accesarea, prelucrarea şi prezentarea informaţiei cu caracter geografic prin tehnologia informaţiei

 

6. Identificarea şi explicarea dimensiunii sociale, civice şi culturale a caracteristicilor spaţiului geografic

 

7. Dobândirea unor deprinderi (abilităţi) şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă

 

8. Elaborarea unor modele şi soluţii de organizare a spaţiului geografic din perspectiva dezvoltării durabile

 

 

3. Domenii de conţinuturi

 

Nivel 2 (ciclul gimnazial, cl. V – VIII)

  • Elemente esenţiale şi sintetice referitoare la evoluţia cunoaşterii Terrei;
  • Elemente de întreg (Terra) redate global şi intuitiv (mai puţin fenomenologic);
  • Diviziunile majore ale Terrei (oceane, continente, geosfere);
  • Elementele geografice generale şi specifice ale continentelor;
  • Elemente minimale de geografie regională şi de geografie a ţărilor;
  • Elemente referitoare la substratul natural şi la componenta antropică a spaţiului geografic (economie, populaţie, cultură, societate).
  • Elemente semnificative ale relaţiilor dintre om şi mediu;
  • Elemente definitorii referitoare la specificul geografic al ţării.

 

4. Abordarea didactică

 

Procesul de predare – învăţare – evaluare are la bază o abordare didactică modernă, bazată pe elementele noi din ştiinţele educaţiei şi din evoluţia actuală a sistemului social şi educaţional care influenţează acest proces.

Acest demers presupune:

a)      renunţarea la elemente de instruire tradiţionale, nejustificabile într-un context educaţional inovativ: supraabundenţa informaţională, enciclopedismul, miniaturizarea unor capitole aparent academice, caracterul învechit al informaţiilor, excesul denumirilor inoperante;

b)      renunţarea la organizarea procesului de predare învăţare la clasă predominant în doi timpi („ascultare”– „predare”), ineficient şi imposibil de justificat raţional;

c)      proiectarea unităţilor elementare de tip „lecţie”, după modele cu o rubricaţie negociată şi asumată;

d)      trecerea la generalizarea proiectării anuale şi a proiectării unităţilor de învăţare, în conformitate cu standardele din ţări cu învăţământ evoluat şi cu eforturile de inovare actuale;

e)      renunţarea la supralicitarea „principiilor didactice”, foarte greu de susţinut ca atare în contextul actual;

f)       introducerea unor modele de proiectare a unităţilor de învăţare care să se apropie de ceea ce putem numi „proiectare holistică”;

g)      vizibilizarea geografiei şcolare în mediul educaţional şi social, prin realizarea unor pregătiri corespunzătoare ale elevilor la examenelor naţionale, în contextul studierii geografiei locale şi al prezenţei mai active în sursele de informare mass – media;

h)      asumarea unor proiecte de inovare negociate;

i)        racordarea mai pregnantă a geografiei la sistemul de competenţe cheie al Comisiei Europene.

 

 

5. Consecinţe asupra evaluării

 

Modelul curricular al geografiei, centrat pe formarea unor competenţe specifice şi, prin acestea, a unor competenţe generale, are consecinţe deosebite asupra procesului de evaluare a rezultatelor instruirii.

Principalul efect ar trebui să fie trecerea de la o evaluare centrată pe sistemul „obiective – conţinuturi” (sau predominant „conţinuturi”) la o evaluare centrată pe „competenţe”, prin ofertare de suporturi diverse (schiţe, hărţi, grafice, desene, imagini, texte) capabile să identifice atingerea competenţelor.

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 17:13
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Educatia Globala context scop si obiecti…

EDUCAŢIA GLOBALĂ  - REPERE METODOLOGICE -     CONTEXT   1.1.            GLOBALIZAREA, EDUCAŢIA  ŞI EDUCAŢIA GLOBALĂ Ca rezultat al legăturilor de cooperare şi interdependenţă dintre şări, lumea în care trăim a evoluat într-un singur sistem social. Relaţiile...

Read more

Model de fisa de lectura pentru opera ep…

FIŞĂ  DE  LECTURĂ Opera epică (model)   Am început lectura (data) __________                      Am terminat lectura (data) ___________ Titlul operei literare: ___________________ Autorul:______________________________ Opera face parte din volumul: _____________________________________ Editura:______________________________ Anul apariţiei volumului: _______________ Date importante din viaţa şi activitatea criitorului:...

Read more

Existenta ca amnezie sau neintelegere pr…

EXISTENŢA CA AMNEZIE SAU NEÎNŢELEGERE PROZA ROMÂNO-AMERICANĂ ,,LADY V.” DE DUMITRU RADU POPA Elena HENDRE - prof. Colegiul Tehnic ,,Aurel Vlaicu”, Baia Mare, Maramureş Rezumat: Proza scurtă „Lady V.” de...

Read more

DESPRE EDUCATIA ADULTILOR

DESPRE EDUCAŢIA ADULŢILOR, COLABORAREA ŞCOALÃ-FAMILIE ŞI MANAGEMENTUL COMUNICÃRII Prof. Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu     Educatia este forma de adaptare esentialã a omului la...

Read more

Educatia pentru toleranta necesara in in…

EDUCAŢIA PENTRU TOLERANŢĂ NECESARĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR   Prof. înv. primar Tőes Dumitrița-Nicoleta, Școala Gimnazială Răstolița, jud. Mureș               Referatul conține necesitatea integrării educației pentru toleranță în școală, educarea elevilor în spiritul toleranței...

Read more

Conceptia estetica

CONCEPtIA ESTETICÃ A LUI LIVIU REBREANU   Profesor Laura Mihaela Herman Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga” Baia Mare     Conceptia esteticã a lui Liviu Rebreanu se regãseste...

Read more

Rolul si semnificatia compunerilor scola…

ROLUL ŞI SEMNIFICAŢIA COMPUNERILOR ŞCOLARE ÎN PROGRAMA ŞCOLARĂ Prof. Urjan Mihaela Şcoală Gimnazială Siriu, loc. Siriu Importanta compunerilor în şcoală Pedagogia...

Read more

Metode de predare interactive

METODE DE PREDARE INTERACTIVE     Prof. înv. preşcolar LUCACI IOANA Grădiniţa cu program prelungit nr. 24, Botoşani, jud. Botoşani   Metodele noi de predare – învătare prezintă un potenţial semnificativ pentru stimularea inovaţiei şi schimbării...

Read more