Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Particularitati psihologice ale scolarului in procesul insusirii citirii si scrierii
Marţi, 08 Martie 2011 13:19

PARTICULARITĂŢI PSIHOLOGICE ALE ŞCOLARULUI

ÎN PROCESUL ÎNSUŞIRII CITIRII ŞI SCRIERII

 

Herczeg Monica-Institutor

Şcoala cu clasele I-VIII Dudestii Noi

 

       Procesul citirii la copiii începători se deosebeşte calitativ de procesul citirii unui cititor cu experienţă. Acesta din urmă are format aşa zisul “câmp de citire” sau “câmp vizual”. Copilul nu are încă un “câmp de citire” propriu-zis. Câmpul lui de citire se limitează la literă.

       Ca să citească un cuvânt, el trebuie să perceapă fiecare literă şi să îşi aducă aminte de sunetul corespunzător. Până ajung cu cititul la sfârşitul cuvântului, cei mai mulţi copii uită literele de la început. De aici reiese necesitatea ca la copii să se formeze câmpul de citire egal cu o silabă. Numai astfel, treptat, copilul poate citi cuvinte întregi. Formarea câmpului de citire egal cu o silabă reprezintă prima particularitate a procesului citirii la elevi.

       A doua particularitate constă în faptul că el sesizează, cu mare greutate, sensul cuvintelor citite. 

     A treia particularitate a citirii la începători constă în desele reveniri în procesul citirii, un numai pe fiecare rând în parte, ci şi în cadrul aceloraşi cuvinte.

 

       Actul învăţării citit-scrisului este un proces didactic esenţial. Metoda fonetică, analitico-sintetică este metoda de bază şi este susţinută, completată şi îmbogăţită prin exerciţiu, joc didactic, explicaţie, conversaţie şi demonstraţie.

       Supus procesului de reformă, învăţământul primar continuă să funcţioneze şi să-şi manifeste principalele funcţii: funcţia instrumentală, funcţia informaţională şi funcţia formativ-educativă.

       Citit-scrisul solicită concomitent procesele cognitive, volitive, afective şi psihomotorii, ceea ce sporeşte gradul de dificultate pentru elevi, dar şi pentru alegerea strategiilor didactice.

       Procesul citirii la copiii începători se deosebeşte calitativ de procesul citirii unui cititor cu experienţă. Acesta din urmă are format aşa zisul “câmp de citire” sau “câmp vizual”. Copilul nu are încă un “câmp de citire” propriu-zis. Câmpul lui de citire se limitează la literă.

       Ca să citească un cuvânt, el trebuie să perceapă fiecare literă şi să îşi aducă aminte de sunetul corespunzător. Până ajung cu cititul la sfârşitul cuvântului, cei mai mulţi copii uită literele de la început. De aici reiese necesitatea ca la copii să se formeze câmpul de citire egal cu o silabă. Numai astfel, treptat, copilul poate citi cuvinte întregi. Formarea câmpului de citire egal cu o silabă reprezintă prima particularitate a procesului citirii la elevi.

       A doua particularitate constă în faptul că el sesizează, cu mare greutate, sensul cuvintelor citite. Copilul percepe mai întâi vizual cuvântul, îl pronunţă şi apoi sesizează sensul lui, spre deosebire de adult care înţelege sensul cuvintelor, odată cu perceperea lor vizuală. Deci, citirea trebuie predată fără rupturi între tehnica citirii cuvântului şi sesizarea înţelesului acestuia.

       A treia particularitate a citirii la începători constă în desele reveniri în procesul citirii, un numai pe fiecare rând în parte, ci şi în cadrul aceloraşi cuvinte. Această revenire este determinată de câmpul mic de citire al copilului,  de greutatea de a uni, de a sintetiza silabele în cuvinte, la vederea literelor cunoscute, de greutatea de a lega cuvintele între ele pentru a obţine o citire cu sens a propoziţiei.

       Procesul scrierii pentru începători este un proces complex care prezintă unele particularităţi:

           - să delimiteze fiecare sunet din structura fonetică a cuvântului pentru a o transforma într-o structură grafică;

           - să-şi concentreze atenţia asupra elementelor grafice pentru a obţine litera şi la combinarea literelor în cuvinte;

           - să-şi controleze mişcările mâinii pentru a da forma şi mărimea corectă a scrisului;

           - să-şi controleze permanent poziţia trupului, a mâinii, a stiloului pentru a asigura corectitudinea, cursivitatea şi estetica scrisului.

       Analizând particularităţile fonetice ale limbii şi particularităţile începătorilor în ceea ce priveşte citirea şi scrierea, putem sintetiza:

           - învăţarea citirii şi scierii trebuie să aibă un caracter conştient pe baza analizei şi sintezei fonetice şi grafice a cuvintelor;

           - însuşirea citirii şi scrierii se realizează cu mai multă uşurinţă dacă între aceste două activităţi se stabileşte o strânsă corelaţie;

           - paralel cu activitatea de predare a citirii şi scrierii trebuie să se urmărească dezvoltarea spiritului de observaţie, a atenţiei, a gândirii şi a vorbirii elevilor, a comportamentului lor social.

În perioada de achiziţii fundamentale, însuşirea citirii şi scrierii sunt cele mai de seamă scopuri ale învăţării.

       Dezvoltarea comunicării orale vizează pe lângă cultivarea unor deprinderi de vorbire corectă şi însuşirea unor reguli necesare comunicării în contextul social în relaţii de cooperare. În acest proces de cultivare a limbajului se urmăreşte realizarea obiectivelor stabilite sub aspect fonetic, lexical, îmbogăţirea vocabularului cu substantive, adjective, pronume şi verbe, aceste obiective ducând la redarea orală a conţinuturilor. Organizarea activităţilor de percepere şi învăţare a limbii române, a normelor de comunicare orală, de adresare politicoasă, exprimarea nuanţată prin utilizarea unor expresii artistice vor duce la formarea unor deprinderi de însuşire corectă a limbii române.

 

Bibliografie:

Blideanu, E., Şerdean, I., Orientări noi în metodologia studierii limbii române în ciclul primar, E.D.P. Bucureşti, 1981

Cosmovici, A. şi Iacob, L., Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1999

Piaget, J., Psihologie şi pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1972

Peneş, M., Molan, V., Îndrumător pentru folosirea manualului de limba română – comunicare – citire – lectură clasa a II- a, Editura Aramis, Bucureşti, 1995  

Străchinaru, I., Psihopedagogie specială, vol.I, Editura Trinitas, Iaşi, 1994

Şerdeanu, I., Metodica predării limbii române la clasele I – IV, E.D.P., Bucureşti, 1993

 

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:40
 

Revista cu ISSN

Cet de prezenta este limba romana in man…

CÂT DE PREZENTĂ ESTE LIMBA ROMÂNĂ ÎN MANUALELE DE LICEU? Prof Vlad Petronela, Liceul Tehnologic Anghel Saligny Fetești, jud. Ialomița În programele de limba şi literatura română pentru...

Read more

Hour of Code 2016

Hour of Code 2016

Hour of Code 2016 Va invitam sa participati impreuna cu scoala sau liceul dumneavoastra la Hour of Code 2016, evenimentul educational gratuit ce va...

Read more

Prearea limbii si literaturii romane abo…

PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE – ABORDARE INTEGRATĂ Prof. Bejan Oana Școala Gimnazială nr. 1 Santa Mare     În cadrul orelor de limba și literatura română, integrarea se realizează între cele trei compartimente...

Read more

Les methodes expositives dans la langue …

LES METHODES EXPOSITIVES DANS LA LANGUE ET LA LITTERATURE FRANCAISE   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Les méthodes expositives dans la langue et la littérature francaise sont: la description,...

Read more

Identitate memorie si fictiune in litera…

IDENTITATE, MEMORIE ŞI FICŢIUNE ÎN LITERATURA CONCENTRAŢIONARĂ, NICOLAE STEINHARDT, JURNALUL FERICIRII Prof. Boza Mirela-Ionela Jurnalul fericirii, „operă postumă, se alătură altora – prea puţine în literatura română –...

Read more

Elemente de management institutional din…

ELEMENTE DE MANAGEMENT INSTITUȚIONAL DIN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII DURABILE Prof. Isabela Curaleț, Școala Gimnazială „Simion Florea Marian” Ilișești, jud. Suceava Rezumat: Societatea Cunoașterii generează transformări și implică alinieri la nivelul...

Read more

Educatie ecologica si de protectie a med…

Educatie ecologica si de protectie a mediului Caietul elevului Clasele I-IV     - un material finantat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului prin Ordin de Ministru nr. 2730/03.12.2007   Disciplina optionala “Educatie ecologica si de protectie...

Read more

Experienta la Montpallier

EXPERIENŢĂ LA MONTPELLIER     Prof. Burghiu Marta Cristiana, Şcoala gimnazială nr. 12, Galaţi       Cursul de formare continuă pentru profesorii de limba franceză, care a avut loc la Montpellier, în Franţa, anul trecut, în...

Read more