ROLUL LECTURII ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITÃŢII COPILULUI

CÃLÃTORIE SPRE INIMÃ ŞI MINTE ...

Prof. Popescu Ileana - Alina (limba si literatura românã)

Şcoala”Arhitect T. T. Socolescu”, com. Pãulesti, Judetul Prahova

Literatura – „scop absolut al existentei”? (...) - „purã necesitate”? (Paul Georgescu).

“O cãlãtorie spre centrul inimii.” (“Copiii indigo”, L. Carroll, J. Tober)

Cu totii simtim nevoia sã mai schimbam din când în când “cãrãrile” pe care le-am bãtut sau nu, ani de-a rândul. Lucrând cu copii de diferite vârste, mai devreme sau mai târziu, mai greu sau mai usor, se porneste în cãlãtoria spre centrul inimii. Realizãm cã, noi, dascãlii, avem datoria moralã de “a-i citi” si de a-i îndruma, de a-i ajuta spre a-si gãsi locul si rolul în viatã: trebuie sã pornim la drum spre copii si alãturi de copii, nu în fata lor!

Trecerea de la ciclul de învãtãmânt primar, la cel gimnazial reprezintã un proces esential, cu implicatii profunde si complexe, atât pentru micul elev(obiectul si subiectul procesului instructiv- educativ), cât si pentru cel desemnat sã realizeze actul educational: învãtãtorul/institutorul/profesorul.

Aflat “între douã vârste”, scolãrelul resimte implicatiile teoriei cunoasterii, dar si pe cele emotionale în conturarea unei strategii/ metodologii adecvate, privind trecerea de la un ciclu de învãtãmânt la altul.

Sintagma “între douã vârste” confirmã cele douã ipostaze ale elevului: de absolvent al ciclului primar si aceea de proaspãt gimnazist.

Apar astfel teme de reflectie:

1. Care ar fi cauzele care determinã slaba sau insuficienta receptare a mecanismelor cititului/ lecturii, la unii copii?

2. Care ar trebui sã fie atitudinea unui cadru didactic fatã de elevii care intâmpinã dificultãti?

3. Ati avut sentimentul cã o mare parte din colegii nostri, cadre didactice, au trãit deziluzii legate de rolul lor în societate? Care ar fi argumentele care anihileazã aceste deziluzii?

Pe cât de variate sunt problemele copiilor, pe atât de diferite sunt si atitudinile adultilor fatã de acestea. Nepãsarea este, totusi, cea mai gravã dintre toate ... Experienta didacticã dovedeste cã nu existã clasã în care sã nu se gãseascã asa numitii copii cu “probleme”. Aceste probleme sunt diferite de la caz la caz:

· Unii nu pot fi atenti, nu se pot concentra;

· Altii nu înteleg ceea ce li se explicã sau nu îi intereseazã;

· Unii sunt timizi si se izoleazã;

· Altii sunt impulsivi, agresivi cu cei din jur;

· Unii sunt instabili din punct de vedere motric;

· Altii incapabili sã comunice, sã relationeze etc.

Importanta cunoasterii acestor probleme are un rol determinant în proiectarea strategiilor didactice si, ca un corolar, în asigurarea succesului scolar.

De ce? Fiindcã viitorul elev de gimnaziu dispune de un potential cognitiv, de un fond emotional si, nu în ultimul rând, se aflã in centrul strategiilor didactice.

Diversi autori le definesc astfel:

a. “ansamblu de resurse si de metode planificate si organizate de cãtre profesor în scopul de a permite elevilor sã atingã obiectivele date.” (J. Parent, Ch. Nero, 1981);

b. “un ansamblu de forme, metode, mijloace tehnice si principii de utilizare a lor, cu ajutorul cãrora se vehiculeazã continuturile în vederea atingerii obiectivelor” (Miron Ionescu, Vasile Chis, 1992, p.6);

c. “ansamblul mijloacelor puse în lucru pentru a atinge scopul fixat începând de la organizarea materialã si alegerea suporturilor, pânã la determinarea sarcinii de învãtare si a conditiilor de realizare. Toate acestea vor depinde de obiectivele propuse a fi atinse si de fazele formãrii trãite de subiect.” (G. Nunziati, 1990);

d. “ansamblul de actiuni si de operatii de predare- învãtare în mod deliberat structurate sau programate, orientate în directia atingerii, în conditii de maximã eficacitate a obiectivelor prestabilite.” (Ioan Cerghit, 2002, p.276)

Definitiile ar putea continua, dar în lucrarea Strategii didactice interactive: repere teoretice si practice/ Crenguta-Lãcrãmioara Oprea (EDP, Ed. a 2-a, 2007, p.24) strategia didacticã este modalitatea eficientã prin care cadrul didactic îi ajutã pe elevi sã acceadã la cunoastere si sã-si dezvolte capacitãtile intelectuale, priceperile, deprinderile, aptitudinile, sentimentele si emotiile. Finalitatea este, asadar, realizarea cu eficientã a invãtãrii. Strategiile didactice din ciclul primar se aflã, aproape în totalitate, în discordantã cu specificul activitãtii de predare – învãtare din gimnaziu. Se produce astfel un “hyatus” între cele douã “vârste” (etape, ipostaze), soldat deseori cu efecte negative în configuratia profilului spiritual al elevului.

Este de mentionat, în acest sens, si rolul manualelor alternative, implicatiile acestora, instrumente de lucru în eficientizarea procesului instructiv- educativ. Este imperios necesarã eliminarea discordantelor, astfel încât demersul educativ sã devinã o continuitate fireascã, fãrã sincope si fãrã implicatii negative asupra psihicului elevului, asupra fondului sãu emotional, dar si asupra posibilitãtilor sale receptive.

Dificultãtile sesizate în procesul citirii/ lecturii îsi au izvorul în perioada de însusire a limbajului, în prima copilãrie (perioada anteprescolarã).

În general, copiii care au crescut într-un mediu “sãrac” din punct de vedere educational, sunt cei care manifestã întârziere în dezvoltarea limbajului.

Cunoasterea realã, a fiecãruia dintre elevii nostri ar diminua simtitor numãrul celor inadaptati.

Ar fi ideal dacã am avea în echipã un psiholog, ce ar putea face investigatii amãnuntite, folosind mijloace obiective de mãsurare si de evaluare. În lipsa acestuia trebuie sã ne folosim însine calitãtile de observatori, cu responsabilitate.

· Fiecare copil este unic, de aceea trebuie create pentru el experiente de învãtare specifice.

Învãtarea cititului este una dintre cele mai dificile etape din viata unui scolar. Nu este de mirare dacã multi vor întâmpina dificultãti. O corectã identificare a cauzelor indicã si drumul de parcurs spre solutionarea acestora.

Este certitudine: cartea trece printr-o crizã profundã, la nivel national, dar si la nivel international. Interesul pentru lecturã scade rapid, pe mãsurã ce calculatorul oferã informatii utile într-un timp record! Imaginea are un impact mult mai puternic decât cuvântul scris si este receptatã cu mult mai mare usurintã. Copiii citesc din obligatie!

Un aliat indispensabil în activitatea de prevenire a îndepãrtãrii de lecturã este motivatia.

Prin identificarea corectã a trebuintelor elevilor nostri le asigurãm succesul în activitatea desfãsuratã.

Avem exemplul:

· Elevului care învatã din dorinta de a cunoaste, de a-si lãrgi orizontul experientelor, dintr-o atractie interioarã; sentimentul care îl însoteste permanent este acela de satisfactie;

· Al celui care învatã fie de frica pãrintilor, fie pentru a fi lãudat si pentru a primi o recompensã, lipsindu-i imboldul interior pentru aceastã activitate.

În prima situatie avem de-a face cu activitãti intrinsec motivate, iar în cea de-a doua cu activitãti extrinsec motivatã.

Un elev, care initial nu are nicio atractie pentru lecturã, pe mãsurã ce acumuleazã cunostinte care îl intereseazã, si, pe baza lor dobândeste capacitãti si competente pe care nu si le-ar fi bãnuit, va trece de la motivatia extrinsecã, la cea intrinsecã, satisfactia fiind produsul al însãsi activitãtii de învãtare. Trebuie dezvoltatã motivatia intrinsecã la elevi, tinând cont de faptul cã dirijarea motivatiei în clasã e o “artã”: cere intuitie, dar si experientã. Interesul pentru lectura se poate stârni prin demonstratia cã aceasta este:

a. O sursã de informare;

b. O sursã de plãcere.

Este util scrisul/cititul: *cum altfel as putea citi la desenele animate, preferate?; *cum as putea sã-mi cumpãr singur ceea ce-mi doreste inimioara?...este glasul copilului care a înteles cã singurul care se poate ajuta este chiar el!...ªi peste ani, cu certitudine va fi“ devoratorul de literaturã”, i-a simtit ... gustul! tine de mine, cadrul didactic: ca toate acestea sã devinã, încet, încet, realitate!

Bibliografie:

1. Oprea, Crenguta - Lãcrãmioara, Strategii didactice interactive: repere teoretice si practice, Bucuresti: Editura Didacticã si Pedagogicã, 2007

2. Mihalache, Mihaela, “Între douã vârste”. Implicatii gnoseologice si emotionale în conturarea unei strategii adecvate, privind trecerea de la un ciclu de învãtãmânt la altul, Ploiesti: “Grup ªc.Industrial Energetic” (referat prezentat la cerc pedagogic, 2001)

3. Module pentru dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice. Proiect pentru învãtãmânt rural. Modulul - Recuperarea rãmânerii în urmã la lecturã