Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa
Marţi, 08 Ianuarie 2013 12:53

Sarbatori si obiceiuri taranesti - Cununa

Dintre numeroasele obiceiuri legate de muncile agricole face parte si cel numit “Cununa”, “Buzduganul” sau “Crucea”, care marcheaza sfarsitul secerisului. Dainuie din vechime, in forme diverse de manifestare (vechii greci sarbatoreau incheierea recoltatului aducand ofrande zeitei Demetra, protectoarea semanaturilor, romanii oferind zeitei Ceres o coroana din spicele cele mai frumoase).

 

Obiceiul Cununii s-a pastrat pana in zilele noastre, mai ales in Transilvania. El consta intr-o ceremonie care se poate desfasura in doua moduri: in gospodaria individuala (fiecare taran, dupa ce termina de secerat, facea o cununa din spice de garu, o uda si indeplina impreuna cu membrii familiei un ritual de proportii reduse); in cadrul colectivitatii (se organizau claci la gospodarii cei mai harnici, iar la terminarea lucrului, la sarbatoarea Cununii participau toti seceratorii, conferindu-i un fast deosebit).

In Nasaud, ceremonialul Cununii decurge astfel: la sfarsitul secerisului, femeile mai pricepute aleg un stog din cele mai frumoase spice de grau si impletesc o cununa asemenatoare cu pieptanatura care se face fetei pentru ceremonia nuptiala. Se formeaza apoi un alai de fete si femei care insotesc spre sat pe tanara careia ii revine cinstea de a purta cununa (aceasta trebuie sa fie casta, astfel in anul urmator graul se face “neghinos si cu taciune”). Pe tot parcursul drumului, femeile intoneaza cantecul ceremonial al cununii, totul avand o solemnitate deosebita.

Cand alaiul intra in sat, la raspantii, cununa este udata din abundenta cu apa de feciorii care asteapta cu donitele pline. La casa gazdei care a organizat claca, dupa ce este inconjurata de trei ori masa special amenajata intocmai ca la nunta, are loc “tarostea” sau “descantecul cununii”; o femeie povesteste pataniile petrecute de la holda pana aici, impletite cu intamplari imprumutate din basm.

Spre sfarsit se adreseaza cuvinte de lauda gazdei care s-a invrednicit sa implineasca aceasta sarbatoare si i se cer daruri pentru osteneala seceratorilor, iar apoi se cere ceremonios unui tanar (care trebuie sa indeplineasca anumite conditii) sa ia cununa de pe capul fetei. Acesta saruta fata, ia cununa si o pune pe masa.

Urmeaza ospatul cununii la care participa numai seceratorii. Inainte, mancarurile ce se serveau cu acest prilej erau specifice – nu lipsea graul fiert in lapte. In ultima vreme se ofera : zeama de tosmagi (taietei), galuste cu curechi si orez, slanina, pita, ginars.

Sarbatoarea se incheie cu petrecerea celor tineri, iar cununa este asezata de gazda la loc de cinste, in grinda casei, pana toamna cand este imblatita, urmand ca primavara boabele sa fie amestecate simbolic cu cele ce vor fi insamantate.

Autor: C. Marian

 

Ultima actualizare în Vineri, 18 Ianuarie 2013 13:06
 

Revista cu ISSN

Catalogul manualelor scolare valabile in…

Catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar Disciplina matematica 2010-2011    CLASA a V-a         Titlul manualului Clasa Autorii Editura Mod de achiziţie     Matematică a V-a Petre Chirtop, Valentin Radu, Mariana Roşu, Gabriela Ross EDP MECTS   Matematică a V-a Alina Birta, Mitea Mariana EDP MECTS   Matematică a V-a George Turcitu, C-tin Basarab, T....

Read more

Legea 78 din 2014 si reglementarea activ…

Legea nr. 78/2014  reglementarea activitatii de voluntariat in Romania Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activitatii de voluntariat in Romania a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 469 din 26 iunie...

Read more

Noul plan cadru la gimnaziu incepand cu …

Noul plan cadru la gimnaziu incepand cu anul scolar 2017-2018 Azi, 5 aprilie 2016, in cadrul unei conferinte de presa, a fost prezentat noul planu cadru pentru...

Read more

Socializarea din primii ani de viata

SOCIALIZAREA DIN PRIMII ANI DE VIAŢĂ   Prof. Antonie Carmen-Elena Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” Bacău   Rezumat Socializarea primară este prima şi cea mai importantă etapă din devenirea unui individ, absenţa acesteia transformându-l într-o...

Read more

La francophonie aujourd hui

LA FRANCOPHONIE AUJOURD’HUI Elisabeta Gheorghe, Liceul cu Program Sportiv Brăila Enseigner la civilisation ce sera étudier les réalités du monde actuel. Apprendre une langue étrangère «c’est apprendre une culture nouvelle, des...

Read more

Jocul didactic matematic la ciclul prima…

 JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC LA CICLUL PRIMAR   Prof. Marşeu Rodica Lavinia Şcoala cu clasele I – VIII Dudeştii Noi, jud Timiş       Adaptarea copilului la munca şcolară se realizează dând caracter de joc multor...

Read more

Relatia scoala comunitate

RELATIA SCOALA-COMUNITATE   Scoala si familia urmaresc acelasi scop educativ formarea copiilor spre a deveni oameni multilateral dezvoltati. Pentru realizarea acestui scop unic este necesara unitatea de actiune, concordanta dintre mijloacele specifice de...

Read more

Importanta orei de folclor in scoala

IMPORTANȚA OREI DE FOLCLOR ÎN ȘCOALĂ Profesor educație muzicală: Șomcutean Crina Ramona Liceul Tehn. ”Traian Vuia”, Tăuții Măgherăuș, jud. Maramureș “Ceea ce contează este nașterea entuziasmului creator, care...

Read more