Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Stiluri educative familiale si reusita scolara
Luni, 08 Iulie 2013 21:33

STILURI EDUCATIVE FAMILIALE ŞI REUŞITA ŞCOLARĂ

 

Prof.  Perţa  Elena

Şcoala Gimnazială Păstrăveni - Neamţ

 

               Ca şi în cazul dezvoltării cognitive, numeroase anchete indică o dependenţă a reuşitei  şcolare de un stil parental  caracterizat printr-o combinaţie nuanţată şi flexibilă între afecţiune şi susţinere parentală (încurajări, sfaturi, recompense) a activităţii şcolare a copilului, pe de o parte, control al acestei activităţi şi exigenţă în evaluarea ei, pe de altă parte. De altfel, legătura între dezvoltarea cognitivă şi reuşita şcolară este unanim recunoscută.

              Noţiunea de „control” nu se află în raport de contradicţie cu cea de „autonomie”. Performanţa şcolară pare a fi legată de un control parental uneori omniprezent  şi  hiperautoritar corelat cu autonomia instrumentală şi funcţională a copilului. „Jocul” fin între  control  şi autonomie este surprins de Rollins şi Thomas1 în conceptul  inductive control:  părinţii utilizează diferite metode de persuadare (explicaţii, informaţii în legătură cu efectele unei acţiuni, etc.), evitând constrângerea explicită, astfel încât copiii au sentimentul de a fi optat ei înşişi pentru comportamentul dorit de adulţi. După ce trec în revistă un număr apreciabil de lucrări, cei doi autori concluzionează că acest tip de control (inductiv), dublat de însuşirea normei de internalitate, de o competenţă instrumentală şi de conformitatea cu standardele parentale, conduce la un comportament socialmente competent (socially competent behavior) al copilului, incluzând aici un comportament şcolar caracteristic situaţiei de succes. Clark asociază reuşita şcolară cu stilul „autorizat  descris de  D. Baumrind, cu alte cuvinte, cu atitudinea încurajatoare a părinţilor, dublată de formularea unor norme clare şi ferme de conduită în interiorul şi în afara familiei, de supravegherea strictă a orarului zilnic şi a contractelor cu exteriorul, de dialogul continuu între părinţi şi copii.

             O condiţie importantă a reuşitei şcolare este afecţiunea maternă. Absenţa ei şi, cu atât mai mult, respingerea maternă influenţează negativ atât reuşita imediată, cât şi rezultatele pe termen lung. Relaţia afecţiune- reuşită nu este, însă, mecanică. Afecţiunea  maternă pare să conducă mai degrabă la insucces, atunci când este dublată de permisivitate în domeniul  activităţii şcolare: mamele copiilor performeri sunt mai autoritare şi impun mai multe restricţii decât cele ale copiilor care eşuează şi care le descriu ca permisive, credule, apropiate şi aprobatoare.[1] Dependenţa performanţei de afecţiunea maternă pare a fi diferenţiată în funcţie  de sexul copilului: dacă în cazul băieţilor ea este clară, fetele care primesc din partea mamelor cea mai mare afecţiune şi cel mai mare ajutor obţin rezultate şcolare mai slabe. O analiză în termenii mobilizării materne (şi nu pur şi simplu ai afecţiunii) care stimulează mobilizarea copilului (fetei) pentru reuşită pare mai pertinentă.

     Dacă  autoritatea parentală pare indispensabilă unei şcolarităţi reuşite, se pune, în continuare problema modului  în care ea este exercitată: apelând la tehnici de impunere a puterii, la sancţiuni care pot merge de la pedepse uşoare la maltratare, sau, dimpotrivă, la tehnici cu bază afectivă şi la legitimarea ei (autorităţii)  prin explicaţii şi dialog.

Stilul educativ al familiei nu influenţează prin el însuşi  reuşita. Aceasta din urmă este produsul unui complex de factori, între care raportul dintre stilul familiei şi stilul şcolii (cadrului didactic). Bernstein1  insistă asupra acestui subiect, atunci când analizează raportul dintre codurile familiale şi codurile şcolare, şi nu este singurul care o face. Dacă este adevărat că, indiferent de stilul cadrului didactic, copiii proveniţi din familii cu un stil „coeziv”  similar celui „autorizat” al lui Baumrind, obţin rezultatele cele mai bune, la fel de adevărat este că, pentru orice copil, cu cât este mai mare distanţa dintre stilul şcolii şi stilul familiei, cu atât notele şcolare sunt mai mici. Atitudinile şi performanţele şcolare depind în acelaşi timp de structurile familiale şi de cele şcolare: dacă definim ca „democratice”  structurile care permit copiluli un grad înalt de participare la luarea deciziilor, este incontestabil că modelele familiale şi şcolare democratice măresc gradul de autonomie de care dau dovadă adolescenţii, corelându-se cu atitudini pozitive faţă de şcoală şi cu un traseu şcolar  mai lung. Totuşi (contrar opiniilor lui Bernstein) structurile şcolare democratice par să aibă efecte mai mari asupra copiilor proveniţi din familii cu un stil mai puţin participativ.

         „Dacă familia şi şcoala pot fi considerate ca reţele de interdependenţă structurate în forme de relaţii sociale specifice, atunci eşecul şi reuşita şcolare pot fi înţelese ca rezultate ale unei contradicţii mai mici sau mai mari, ale unui grad mai mic sau mai mare de disonanţă sau de consonanţă a formelor de relaţii sociale ce caracterizează cele două reţele de interdependenţă.

     Ceeea ce se poate afirma cu certitudine este că mediul familial are o importanţă considerabilă în dezvoltatrea copilului şi în reuşita sa şcolară.

Evaluând mediul familial prin caracteristici  culturale şi sociale (Q.I. al mamei, trăsăturile de personalitate ale acesteia, adaptarea sa socială şi familială, atitudinile sale educative) şi prin stilul educativ (caracteristici  ale interacţiunilor educative mamă-copil) Pourtois2  afirmă că familia (mama, de fapt) este responsabilă direct de 70,63% din variaţia în dezvoltarea intelectuală a copilului de 7 ani şi de 13,63% din variaţia achiziţiilor şcolare; impactul asupra performanţelor şcolare este , însă, în realitate, mult mai mare, întrucât el se exercită şi indirect.[2]



[1] B.C. Rollings, D.L. Thomas, Parental Support, Power and Control Techniques in the Socialization of Children, New York, The Free Press, 1999

1B. Bernstein, Langage et clases socials, Codes socio- linguistiques et controle social, Paris, 

Les Editions de Minuit, 1995

2J.P. Pourtois, Contexte culturel et intervention socio-educative, Bruxelles, 1999                    

 

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Educatia adultilor scurt istoric

EDUCAŢIA ADULŢILOR. SCURT ISTORIC   Alexandra Pepelea, profesor     Din perspectiva înţelegerii educaţiei şi învăţării ca proces continuu, pe durata întregii vieţi, a creşterii importanţei capitalului uman în condiţiile economice actuale, a globalizării tuturor...

Read more

Competence culturelle et competence inte…

COMPETENCE CULTURELLE ET COMPETENCE INTERCULTURELLE   Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIŞ     La compétence culturelle est, d'après Abdallah-Pretceille (1996 :32), « la connaissance des différences culturelles (dimension ethnographique), [...] une analyse en termes de structures...

Read more

Otilia Cazimir universul copilariei

  OTILIA CAZIMIR – UNIVERSUL COPILĂRIEI prof. înv. primar Ungurean Gheorghina Şcoala Gimnazială Iraclie Porumbescu-Frătăuţii Noi, Suceava Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967), pe numele său adevărat...

Read more

Etude sur l originalite de la demarche a…

ÉTUDE SUR L’ORIGINALITÉ DE LA DÉMARCHE AUTOBIOGRAPHIQUE YOURCENARIENNE   Prof. Surdu Alina-Daniela Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță Șendriceni   Résumé : Marguerite Yourcenar a connu le succès mondial avec les „Mémoires d’Hadrien” et „L’Œuvre au Noir”, mais...

Read more

Satira sociala in Tiganiada lui Ion Buda…

SATIRA SOCIALĂ ÎN ȚIGANIADA LUI ION BUDAI – DELEANU   Prof. Drd. Miron Costina Violeta Școala cu clasele I-VIII Tălpaș, Dolj   Mots-clés: satire, intertextualité, société, politique, Tsiganes   Resumé Auteur satirique par excellence, la réponse de...

Read more

Glanda pineala si al treilea ochi Secret…

GLANDA PINEALĂ ȘI ’’AL TREILEA OCHI’’. SECRETE ALE OMENIRII Prof. Arjoca Mihaela Maria Colegiul tehnic ‘’Ion Mincu” Timișoara Rezumat: Glanda pineală reprezintă încă o necunoscută pentru...

Read more

Documente diriginte

Documentele dirigintelui   Afla care sunt documentele necesare pentru diriginte.   Documente necesare pentru mapa dirigintelui: * Decizie de numire - cadru didactic titular, raspunde de domeniul educativ scolar si extracurricular pe toate componentele si...

Read more

Managementul proiectelor

MANAGEMENTUL PROIECTELOR   prof. Ciucă Cristina  Şcoala cu clasele I – VIII    Bâsca – Chiojdului, Com. Chiojdu,  Jud. Buzău   Dinamica schimbărilor ştiinţifice, culturale, sociale etc, a impus la nivel de management educaţional adaptări...

Read more