STUDIU COMPARATIV

ASUPRA EVOLUŢIEI POPULAŢIEI ŞCOLARE DUPĂ REVOLUŢIE

ROMÂNIA – JUDEŢUL BRAŞOV

Prof. Geografie Constantin Mădălina

Şcoala Generală Nr. 1 / Liceul Grigore Moisil Braşov

Educaţia, în genere şi mai ales cea formală - din grădiniţe, şcoli, facultăţi, constituie un factor decisiv în pregătirea individului pentru muncă şi viaţă. În aceste condiţii, cred că merită să analizam pe scurt  situaţia fiecărui nivel de învăţământ preuniversitar în parte, în ultimii 20 de ani în vederea conturării unor căi şi mijloace care să permită inovarea învăţământului şi astfel, să diminueze decalajul existent între aspiraţiile indivizilor şi nevoile societăţii.

După Revoluţie, învăţământul a trecut prin schimbări dramatice – numărul elevilor s-a redus semnificativ, numărul şcolilor a scăzut cu aproape trei sferturi.

Fig. 1. Evoluţia numărului de elevi pe nivele de învăţământ judeţul Braşov

I.  Învăţământul preşcolar – numărul grădiniţelor a scăzut cu 86%!

În anul 1990, numărul total al grădiniţelor existente în România era de 12.529. In 2007, numărul acestora a ajuns la doar 1.731. În acelaşi timp, numărul copiilor cuprinşi în învăţământul preşcolar a scăzut de la 750.000 la 650.000, aceasta scădere datorându-se atât reducerii numărului de grădiniţe, cât şi scăderii natalităţii. Reducerea numărului grădiniţelor din sistemul public a generat un deficit de locuri, deficit care a dus la o explozie a numărului de grădiniţe particulare.

În toţi aceşti ani, personalul didactic a variat în jurul cifrei de 37.000, astfel că numărul preşcolarilor ce revin unui cadru didactic a scăzut de la 20 în 1990, la 17-18 în 2007.

În ceea ce priveşte rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar, aceasta a ajuns la 77.8% în 2008, în creştere semnificativă faţă de procentul de 67.5% înregistrat în 2001, dar sub media UE care este de 88%.

La nivelul judeţului Braşov în ceea ce priveşte învătîmântul preşcolar se observă o scădere drastică după revoluţie până în 2002 după care se observă o uşoară creştere până în 2009.

La nivelu învăţământului preşcolar pentru intervalul studiat 1990-2010 se poate observa o scădere din 1990 de la valori de la 20539 până în 2004 când scade la valori de 14444 după care se remarcă o creştere constantă până în 2010 datorită creşterii natalităţii din 2002.

Tab.1. Evoluţia populaţiei preşcolare 1990-2009 Jud. Braşov

II. Învăţământul primar şi gimnazial – numărul elevilor s-a redus semnificativ
  Imediat după Revoluţie, numărul elevilor cuprinşi în clasele I-VIII era de 2.7 milioane, dintre care 1.46 milioane în învăţământul gimnazial. În 2008 numărul acestora a scăzut la doar 1.75 milioane, dintre care 893.000 erau în gimnaziu.

 Aceasta scădere cu 35% a numărului de elevi s-a datorat în principal reducerii natalităţii – între 1980 şi 1989 s-au nascut 3.7 milioane de copii, iar între 1990 şi 1999 doar 2.5 milioane. Cum între 2000 şi 2009 numărul nou-născuţilor a scăzut la 2.2 milioane, reducerea numărului de elevi va continua şi în anii următori.

  Numărul şcolilor s-a redus şi el dramatic – de la 13.511 în 1990, la 4.737 în 2007, iar numărul profesorilor s-a redus de la 164.000, la 139.000, astfel ca raportul elevi/profesori a scăzut de la 16.5 la 12.6.

 Rata brută de cuprindere şcolară în învăţământul primar şi gimnazial a fost de 98,4% în anul şcolar 2008/2009, cu aproximativ 1 p.p. mai puţin comparativ cu anul şcolar anterior.
  În judeţul Braşov se observă o scădere constantă a numărului de elevi din primar şi gimnazial din anul 1990 până în 2009.

 La nivelul învăţământului primar şi gimnazial se poate obesrva o scădere continuă a acestei categorii de la valori de 89248 în 1990 până la valori de 41124 în 2010 deoarece natalitatea între 1990 şi 2002 a înregistrat o scădere de 53% cât şi creşterii de la un an la a absenteismului şi a abandonului şcolar.

Tab.  2. Evoluţia numărului de elevi primar/gimnazial 1990-2009 Jud. Braşov

III.  Învăţământul profesional – cine mai vrea să inveţe o meserie?

 Învăţământul profesional este extrem de important pentru economia unei tări, companiile având nevoie ca de aer de persoane care „ştiu o meserie”.

 Lucrurile au evoluat însă într-o direcţie greşită după Revoluţie, astfel că numărul tinerilor cuprinşi în această formă de t învăţământ a scăzut de la 366.000 în 1990 la 190.000 în 2008, iar numărul şcolilor a scăzut de la 707 la 147.

În schimb, numărul cadrelor didactice a crescut de la 4200 la aproape 6000, aceasta creştere fiind surprinzătoare dacă ţinem cont de faptul că numărul elevilor a scăzut practic la jumătate. Pe viitor, atât timp cât nu vom pune la punct acest sector educaţional, companiile vor continua să se plângă de faptul că nu găsesc “meseriaşi”, sau că aceştia sunt prea scumpi.

În ceea ce priveşte învăţământul profesional în judeţul Braşov se constată aceeaşi problemă ca la nivel naţional, observându-se o scădere drastică de la 11097 în 1990/1991 la 4668 în 2008/2009.Judeţul Braşov confruntâdu-se cu aceeaşi problemă companiile locale ne având de unde să mai găsească persoane care ştiu o meserie. Învăţământul profesional şi ucenici a înregistrat cea mai mare scădere din 1990 cânde erau înscrişi 11097 elevi la 4668 elevi în 2008/2009 iar în anul 2009/2010 acest nivel de învăţământ a dispărut datorită decizilor luate la nivel naţional.

Tab .3. Evoluţia numărului de elevi din învăţământul profesional 1990-2009 Jud Braşov

IV.  Învăţământul liceal – numărul profesorilor creşte, calitatea absolvenţilor scade

În 1990, numărul liceenilor era de aproximativ un milion, numărul liceelor era de 1.198, iar numărul cadrelor didactice atingea cifra de 52.000.

După 20 de ani, numărul elevilor a scăzut la 780.000, numărul cadrelor didactice a ajuns la 62.000, iar numărul liceelor a crescut la 1.426. Cu alte cuvinte, numarul elevilor ce revin unui cadru didactic a scăzut de la 19.2 la 12.6, însă în acelaşi timp, calitatea absolvenţilor s-a redus continuu. Nu trebuie decât să privim evoluţia ratei de absolvire a examenului de bacalaureat în ultimii ani pentru a întelege cum stăm la acest capitol.

Pe de altă parte, rata brută de cuprindere în învăţământul liceal şi cel profesional a crescut de la 74.8% în anul 2001, la 89.3% în 2008.

Şi în ceea ce priveşte învăţământul liceal judeţul Braşov păstrează tendinţa naţională de scădere a populaţiei liceelor de la 29116 în 1990/1991 la 20058 în 2008/2009.

 În ceea ce priveşte nivelul liceal se observă o scădere din 1990 de la valori de 29116 până la 22515 în 2000 după acest an valorile se menţin aproximativ constante cu o uşoară creştere în 2009/2010 când atinge valori de 25273de elevi datorită desfinţării nivelului profesional şi ucenici dar şi datorită reducerii abandonului şcolar.

Tab. 4. Evoluţia numărului de elevi din nivelul liceal 1990-2009 Jud. Braşov

V. Concluzie

Între 1990 si 2009, numărul total al populaţiei şcolare s-a redus de la 4.9 milioane la 3.4 milioane, numărul cadrelor didactice s-a redus de la 258.000 la 245.000, iar numărul unităţilor de învăţământ s-a redus de la peste 28.000, la 8.200.

În paralel, calitatea actului de învăţământ s-a redus dramatic, astfel că în acest moment, elevii români înregistrează rezultate sub media europeană la testele internaţionale.

Ar mai fi un lucru de adăugat – după cum se poate observa în graficul alăturat, în timp ce numărul elevilor a scăzut cu 30% în ultimii 20 de ani, numărul cadrelor didactice s-a redus cu doar 5%, astfel că, în întreg sistemul de învăţământ preuniversitar, numărul elevilor ce revin unui profesor a scăzut de la 19 la 14, România situându-se acum în jurul mediei europene la acest capitol.

Bibliografie:

Trebici, Vladimir, Mica enciclopedie de demografie, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975

Institutul Naţional de Statistică, Populaţia şcolară, pe niveluri de educaţie, 2009