Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Tie cat iti pasa de scoala?
Joi, 08 Aprilie 2010 00:00

ŢIE CÂT ÎŢI PASĀ DE ŞCOALĀ?


Institutoare Teodora Pereni Nacov

Liceul Teoretic ”J. L. Calderon” Timişoara


Nouā, da, ne pasā de şcoalā.

Cât? Sā vedem: am fost copii, elevi cu drag de şcoalā, acum suntem dascāli. Lucrām cu elevii de astāzi, iar toate reglementārile forurilor superioare (Ministerul Educaţiei şi Învāţāmântului, inspectorate şcolare, comunitate localā) ne influenţeazā direct modul de lucru.

Curriculum naţional, planul de învāţāmânt, programele şi manualele şcolare sunt elementele - cheie ale activitāţii noastre.

Se subliniazā, de mulţi ani încoace, în cadrul formulelor de reformā adoptate de sistemul de învāţāmânt, rolul educaţiei în contextul procesului instructiv-educativ.

Legea Învāţāmântului (1995, art. 3) stipuleazā: ”idealul educaţional al şcolii româneşti constā în dezvoltarea liberā, integralā şi armonioasā a individualitāţii umane, în formarea personalitāţii autonome creative”.

Nucleul idealului este constituit din vocaţie şi creativitate, astfel ca fiecare individ sā se valorizeze la maximum. În context, este accentuat rolul culturii generale în educaţia contemporanā.


Existā o multitudine de forme prin care elementele de culturā generalā sunt receptate, sintetizate, memorate, utilizate, în cursul formārii educative, atât a celei şcolare, cât şi a celei alternative procesului de învāţāmânt formal.

Aceste forme la care ne referim sunt la rândul lor diverse şi de o mare complexitate.

Participarea elevilor la activitāţi aparţinând unor proiecte locale, judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale constituie o modalitate directā de educare şi integrare în sistemul educaţional de tip european. Activitāţile cu scop caritabil şi de voluntariat constituie valenţe ale acestor proiecte (primordial sau în subsidiar).

Proiectele amintite se pot realiza (cum am procedat şi noi) inclusiv prin colaborāri, parteneriate cu grupuri educaţionale (clase de elevi/ învāţāmânt primar / gimnazial / liceal; O.N.G.-uri, instituţii culturale, fundaţii, asociaţii, etc.).

Rolul acestor colaborāri este de a multiplica impactul educativ al acestor activitāţi. Formarea personalitãţii copilului este strâns legatã de deschiderea spre societatea civilă.

><Elevul are de câştigat în profunzimea demersului şcolar; va avea multiple repere suplimentare în înţelegerea şi însuşirea noţiunilor predate la ora de curs (↔)

In cadrul colaborãrilor iniţiate, cu elevii clasei a II-a, a III-a, a IV-a (Liceul Teoretic “Jean Louis Calderon”, institutor Teodora Pereni Nacov) şi cei ai clasei a VI-a, a VII-a, a VIII-a (Liceului de Arte Plastice Timişoara, prof. Claudia Giuca), în decursul ultimilor ani, am format ateliere de creaţie în care elevii au realizat, atât în cadrul orelor de specialitate, cât şi în cadrul unor activitāţi adiacente, exerciţii şi teme inspirate din tradiţia şi istoria patriei. (prin compunerea de suprafeţe plastice în tehnica colajului). Bogăţia formală (plasticā) rezultată din lucrārile lor a dovedit importanţa imaginilor acumulate prin documentare.

 


><O legāturā directā poate fi stabilitā între elementele de culturā generalā şi educaţia plasticā: fiecare profesor (indiferent de disciplina predatā) va constata cā în decursul procesului de învāţare, acele noţiuni pe care elevul le poate reprezenta grafic/ plastic cât mai bine, vor fi mai bine reţinute, înţelese de cātre elev.

Nu doar memoria vizualā îşi are rolul sāu în acest context, cât mai ales faptul cā vizualul este un limbaj, un mod de receptare, comunicare înţelegere al universului.

Pe de altā parte, este cunoscutā importanţa calitāţii materialelor didactice; cu cât imaginile conţinute sunt mai sugestive şi clare, cu atât demersul didactic e mai aproape de succes.

E mai puţin vehiculatā însā ideea, cunoscutā de altminteri, cā reprezentārile plastice şi creativitatea sunt stimulate de bogāţia bagajului cultural pe care individul îl deţine.

 

Existā, din pācate, prejudecata cā acel individ, care nu este capabil de performanţā intelectualā, va putea aborda domeniile creaţiei artistice: desen, picturā, muzicā, precum şi ideea cā aceste domenii ar fi de importanţā minorā.

Aceastā prejudecatā supravieţuieşte în acele zone care nu pot performa în adevārata cunoaştere a lumii, a societāţii.

Din fericire, democratizarea informaţiei, prin intermediul noilor tehnologii, a internetului, fārâmiţeazā în fiecare zi suporturile acestor prejudecāţi, astfel încât din ce în ce mai mulţi oameni, inclusiv din ţara noastrā, sā poatā recunoaşte şi sā se poatā bucura de puterea şi bogāţia pe care o conferā înţelegerea şi practicarea artelor.

><

Educaţia plasticā, în componentele sale teoretice, aparţine, la rândul ei, de cultura generalā, precum educaţia muzicalā, educaţia artisticā în general.

Este acea componentā care permite extinderea cunoaşterii în creaţie, îmbogāţind viaţa individului educat, conferindu-i valoare.

Am participat activ, cu mult interes, la întâlnirea cu pārinţii, organizatā de redacţia ziarului “Adevarul”, la Timişoara - Şcoala nr. 19 (Step-by-step), în 13 octombrie 2009.

Întrebārile puse în cadrul chestionarului puncteazā ultimele discuţii legate de învāţāmântul românesc. Considerām cā:

1. Ţi se pare util pentru copilul tāu sā înceapā şcoala la 5 ani?

Este utilā începerea şcolii pentru copilul de 5 ani, pentru dezvoltarea specificā vârstei, prin joc creativ şi socializare;

2. Crezi cā vei scāpa de meditaţii dacā elevii vor fi evaluaţi din 2 in 2 ani?

Ar trebui ca evaluārile sā nu aibā o legāturā directā cu meditaţiile.

3. Ţi se pare corectā admiterea în liceu dupā formula 50% mediile de la şcoalā şi 50 % rezultatele tezelor cu subiect unic?

Da, un sistem constant (pe perioadā mai lungā) este corect şi util; poate fi asumat şi respectat de toate pārţile implicate; se subînţelege faptul cā, dacā , pentru egalitate de şanse, cerinţele sunt egale, condiţiile şi dotārile oferite elevilor, şcolii, ar trebui sā fie egale.

4. Pentru bacalaureat, ce variantā ţi se pare mai bunā: în funcţie de liceul absolvit sau examen cu subiecte unice?

Nivel standard de cunoştinţe pentru examene de bacalaureat.

5. Eşti de acord cu testarea testarea competenţelor la limba strāinā şi la utilizarea calculatorului în clasa a XII-a?

Nu, decât în māsura în care li se elibereazā un certificat european pentru aceste competenţe şi cunoştinţe;

 

6. Elevii vor putea sā-şi aleagā 20 % din materiile de studiu. Ai de gând sā te implici în aceastā alegere?

Da, în conformitate cu oferta şcolii.

Ne pasā de şcoalā, de valoarea pe care o conferā individului educat.

Este motivul pentru care punem mult interes şi suflet în proiectele noastre.


 

Ultima actualizare în Vineri, 16 Aprilie 2010 19:26
 

Revista cu ISSN

Structura anului scolar 2012 2013

Structura anului şcolar 2012-2013   Anul şcolar 2012-2013 începe pe 17 septembrie 2012, luni. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a anunţat sâmbătă, 1 septembrie 2012, că anul şcolar 2012-2013 va începe în data de 17...

Read more

The myth of feminine beauty in victorian…

THE MYTH OF FEMININE BEAUTY IN VICTORIAN BRITISH NOVELS   Profesor Ştefănescu Adriana Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I”, Timişoara   I chose to study the Victorian novels because I considered them the beginners in breaking...

Read more

Valorificarea documentelor autentice in …

VALORIFICAREA DOCUMENTELOR AUTENTICE ÎN LIMBA FRANCEZĂ   Prof. Mihaela COCU Liceul Tehnologic de Marină, Galaţi     Documentele autentice reprezintă pentru elevi şi profesori o poartã deschisã spre actualitate, spre tot ce e nou în limba...

Read more

Competence culturelle et competence inte…

COMPETENCE CULTURELLE ET COMPETENCE INTERCULTURELLE   Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIŞ     La compétence culturelle est, d'après Abdallah-Pretceille (1996 :32), « la connaissance des différences culturelles (dimension ethnographique), [...] une analyse en termes de structures...

Read more

LicArt 2013 regulament

Clubul Nouă ne pasă! şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului  organizează a 12-a ediţie a Festivalului Naţional de Arte pentru Liceeni LicArt 2013 -secţiunile poezie, fotografie şi teatru-   Regulament LicArt   Poezie   La concurs pot participa...

Read more

Importanta educatiei fizice scolare si r…

IMPORTANȚA EDUCAȚIEI FIZICE ȘCOLARE ȘI ROLUL PROFESORULUI ÎN DEFINIREA MODELULUI ABSOLVENTULUI DE LICEU   Prof. Curticăpean  Aurelian Liceul Tehnologic "Dr. Ioan Șenchea" Făgăraș   Educaţia fizică este „singura disciplină din programa şcolară care urmăreşte pregătirea...

Read more

Geografi de seama din judetul Vrancea

GEOGRAFI DE SEAMĂ DIN JUDEŢUL VRANCEA   Prof. Ciobotaru Ana-Maria Şcoala Gimnazială Măicăneşti   Rezumat: Ţinutul Vrancei este situat în partea de sud-est a României. Aceste ţinuturi şi-au adus contribuţia la înfrumuseţarea şi îmbogăţirea fondului...

Read more

Doctor in stiinte medicale pe meridianel…

O fiică a Sebeşului de Sus, doctor în ştiinţe medicale pe meridianele lumii: LUCIANA STĂNILĂ    „Mulţi sebeşeni poartă numele Stănilă şi Bădilă! Sunt răspândiţi prin ţară, dar de te străduieşti, îi...

Read more