Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Tipuri de mediu si reflectarea lor in ariile protejate din judetul Braila
Marţi, 08 Martie 2011 13:53

TIPURI DE MEDIU ŞI REFLECTAREA LOR ÎN ARIILE

PROTEJATE DIN JUDEŢUL BRĂILA

 

Profesor Miron Steluţa Otilia

Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila

 

 

Rezumat: Studiul prezintă caracteristicile mediului din judeţul Brăila şi modul în care aceste caracteristici se reflectă în puţinele rezervaţii naturale şi arii protejate din judeţ.

Cuvinte cheie: mediul câmpiilor, mediul luncilor, rezervaţie naturală

 

 

Un ţinut mic, doar 2% din suprafaţa ţării, judeţul Brăila, deţine două unităţi biogeografice distincte: stepa şi lunca şi două tipuri de mediu: mediul câmpiilor şi mediul luncilor.

Pădurea ocupă doar 22.000 ha (5% din suprafaţa judeţului), din care 5.368 ha în Insula Mică a Brăilei, 500 ha în luncile râurilor şi restul, trupuri izolate.

            Mediul câmpiilor ocupă cea mai mare parte a judeţului Brăila care se suprapune peste Câmpia Română şi anume Câmpia Bărăganului şi o porţiune din Câmpia Siretului Inferior.

            Mediul câmpiilor se caracterizează prin: altitudini scăzute; predominarea suprafeţelor orizontale; procese de eroziune cu intensitate slabă (tasare, sufoziune, deflaţie, acumulare); soluri fertile (clasa cernisoluri), local hidrisoluri, salsodisoluri, soluri nisipoase; potenţial termic ridicat (Tetraterma Mayr la Brăila TV-VIII=20,9ºC); vegetaţia naturală (stepa) a fost înlăturată în cea mai mare parte (90% din suprafaţa judeţului Brăila) şi înlocuită cu plante de cultură.

            Subtipurile de mediu de pe teritoriul judeţului Brăila sunt:

a)      Câmpii tabulare nefragmentate, acoperite de depozite loessoide, cu procese de tasare şi sufoziune intense şi procese de eroziune relativ slabe.

Subtipuri:

-         câmpii cu apa freatică la adâncime mică, local salsodisoluri, ocupate de terenuri agricole, local pajişti cu vegetaţie halofilă şi pâlcuri de pădure;

-         câmpii cu nisipuri în diferite stadii de fixare, cu plantaţii de salcâm, vii şi alte culturi (Bazinul Buzăului şi Călmăţuiului).

b)      Câmpii de terase, plane, aproape orizontale, cu mici trepte ce corespund frunţilor de terasă, local procese de tasare şi sufoziune.

Subtipuri:

-         câmpii cu soluri formate pe materiale loessoide, ocupate de terenuri agricole, cu pâlcuri de păduri de stejar şi salcâm, pajişti stepice şi stepizate (marginea estică a Bărăganului).

c)      Câmpii de divagare, în care predomină procesele de acumulare, pânza freatică este aproape de suprafaţă şi apar aluvisoluri, gleisoluri.

Subtipuri:

-         câmpii cu terenuri agricole, petece de pajişti mezohigrofile şi higrofile, vegetaţie halofilă, zăvoaie de plop şi salcie (Câmpia Siretului Inferior).

Mediul luncilor cuprinde Balta Brăilei, la care se mai adaugă luncile: Siretului, Buzăului şi Călmăţuiului.

            Subtipuri de mediu:

a)      Luncile râurilor interioare:

-         Lunca Siretului are regim aluvionar, cu nisipuri şi argile cu permeabilitate mică, fapt ce i-a conferit posibilitatea de a cantona apele, formând lacuri de luncă (L. Măxineni). A fost însă îndiguită, devenind teren agricol.

-         Lunca Buzăului are numeroase limane fluviatile: L. Jirlău (962 ha), L. Câineni (96 ha), L. Ciulniţa (69 ha). Lacul Câineni este amenajat ca staţiune balneoterapeutică, cu rezerve mari de nămol sapropelic.

-         Lunca Călmăţuiului se remarcă prin prezenţa popinelor – martori ai eroziunii – cât şi a grindurilor pe cursurile părăsite. Lacuri de meandru şi de braţ părăsit sunt: Sărat-Batogu (595 ha) şi Bentu-Batogu (74 ha).

Lunca, datorită umidităţii solului are o vegetaţie higrofilă.

b)      Lunca Dunării, tip de mediu aparte, cu pânza freatică la adâncime mică (1-6 m), soluri aluviale stratificate, slab gleizate sau soluri nisipoase stratificate, vegetaţie higrofilă, zăvoaie de salcie cu plop.

Balta Brăilei reprezintă porţiunea de luncă între cele două braţe ale Dunării: Braţul Măcin sau Dunărea Veche şi braţul Cremenea sau Dunărea Nouă.

Pământ nou, deltaic, supus proceselor de aluvionare (96.000 ha) până în 1964, când au început lucrările de îndiguire şi desecare, care au durat până în 1970, când o suprafaţă de 72.382 ha a fost destinată agriculturii. A scăpat de îndiguire doar „un mic eşantion de natură” – Insula Mică a Brăilei.

Toate aceste tipuri de mediu se reflectă în cele câteva rezervaţii naturale şi arii protejate din judeţul Brăila:

Ø      Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Ø      Rezervaţia naturală Pădurea Camniţa

Ø      Rezervaţia naturală Pădurea Viişoara

Ø      Rezervaţia naturală Lacul Jirlău

Ø      Monument al naturii Popina Blasova

Ø      Zona de protecţie hidrologică Lacu Sărat

Ø      Plante, monumente ale naturii şi specii rare de arbori şi arbuşti ocrotite în municipiul Brăila

În societatea actuală, cânt mediul natural este tot mai afectat de activităţile economice, protecţia mediului se impune ca o necesitate, mai ales la nivelul judeţului Brăila, unde rezervaţiile naturale ocupă suprafeţe restrânse.

 

Bibliografie:

 

Albu Dumitrica, Rezervaţii naturale, zone protejate şi monumente ale naturii din ţinuturile Brăilei, Editura Alma, Galaţi, 1993

Gâştescu  P., Gruescu I.S., Judeţul Brăila, Editura Academiei, Bucureşti, 1973

XXX, Geografia României, vol. I, Editura Academiei, Bucureşti, 1983

                                                                               

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:34
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Caracterul

CARACTERUL   Ca latura relationala a personalitatii, „responsabila" de felul in care oamenii interactioneaza unii cu altii in cadrul societatii, caracterul a fost definit cel mai adeseori ca o pecete sau amprenta...

Read more

ALTERNATIVE METODOLOGICE INTERACTIVE

ALTERNATIVE METODOLOGICE INTERACTIVE ÎN PREDAREA LITERATURII   prof. LAURA MIHAELA HERMAN Şcoala cu Clasele I-VIII „Nicolae Iorga”, Baia Mare     Metodele de învãtãmânt reprezintã cãile folosite în scoalã...

Read more

Repetitia mai mult decat un trip repreze…

REPETIŢIA, MAI MULT DECÂT UN TROP REPREZENTATIV ÎN LITERATURA POPULARĂ Se ştie că literatura orală, spre deosebire de cea scrisă, nu se defineşte prin identitatea sintactică a operei, pentru că aceasta...

Read more

Transferul elevilor de la o scoala la al…

Transferul elevilor de la o scoala la alta modificat   Au aparut modificari in ceea ce priveste transferul elevilor de la o scoala la alta. Aceste modificari se regasesc in Ordinul privind...

Read more

Rolul proiectelor internationale in educ…

ROLUL PROIECTELOR INTERNAŢIONALE ÎN EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ   Prof. OCTAVIAN HORIA MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SÎNANDREI-TIMIŞ   Şcoala are misiunea de a permite fiecărui copil să crească, să-şi dezvolte spiritul, corpul şi inima, deci inteligenţa, sensibilitatea,...

Read more

Elemente de deontologie a evaluarii in c…

ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUARII IN CONTEXTUL CREȘTERII  CALITĂŢII ACTULUI EDUCAȚIONAL LA DISCIPLINA MATEMATICĂ   Prof. Petruţ Steliana Grup Şcolar „Mihai Eminescu„ Jimbolia-Timiş     „Exemplul este cel mai de seamă mijloc educativ, în tot cursul vieţii,...

Read more

Destramarea obstilor satesti din zona Ca…

DESTRĂMAREA OBŞTILOR SĂTEŞTI DIN ZONA CÂMPULUNG-MUSCEL   Prof. Gabriel TUDOSE Şcoala „Petre Tudose” Mălureni, Argeş     Obştea sătească – unitate de bază structurală şi funcţională a societăţii româneşti din Preistorie până spre contemporaneitate –...

Read more

ELABOARAREA MATERIALELOR DIDACTICE

PERFECŢIONARE ÎN ELABOARAREA MATERIALELOR DIDACTICE   Profesor Pilat Elena Mihaela Liceul Teoretic „Callatis” Mangalia, Judeţul Constanţa               “Creativitatea se poate defini ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obţinerea unor reacţii,...

Read more