Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Valorificarea educatiei muzicale in dezvoltarea personalitatii si a creativitatii elevilor prin joc muzical si improvizatii muzicale
Luni, 08 Iulie 2013 21:39

VALORIFICAREA EDUCAŢIEI MUZICALE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITǍŢII șI A CREATIVITǍŢII ELEVILOR,

PRIN FOLOSIREA JOCULUI MUZICAL

 ŞI A IMPROVIZAŢIILOR MUZICALE

 

                                                          Prof. Oncescu Carmen

Școala Gimnazială ”V.Alecsandri” București

 

Metodele de dezvoltare a creativității oferǎ elevilor posibilitatea de a-şi exersa fantezia, de a face relaţii interdisciplinare. În felul acesta şcoala devine mediul favorizant de dezvoltare a creativitǎţii. Împletirea acestor metode cu jocurile ritmice din folclorul copiilor, nu poate duce decât la realizarea,într-un mod plǎcut dar şi educativ a obiectivelor urmǎrite în educaţia muzicalǎ: însuşirea deprinderilor specifice de cant(ţinuta corporalǎ, respiraţie, emisie, dicţie) şi a elementelor de limbaj mzsical: ritm , melodie, nuanţe. În toate cântecele învǎţate, trebuie respectate douǎ condiţii: emisie clarǎ şi intonaţie exactǎ.

Jocurile ritmice pot fi utilizate în clasa pregătitoare pentru corecţia unor defecte de pronunţie: pot fi utilizate jocuri de imitare a glasului animalelor, al instrumentelor, a fenomenelor ale naturii, sau versuri scandate.

Cuvinte cheie:  joc muzical, joc ritmic, versuri scandate, dezvoltarea creativității, interdisciplinaritate.                                      

 

Fiind expresia gândurilor şi a sentimentelor rǎsǎrite şi cultivate în lumea mirificǎ a copiilor, folclorul copiilor este scenariul cel mai direct, mai simplu şi, de aceea, mai accesibil (universal şi repertorial), care împlineşte contactul lor cu jocul şi cu arta cântecului încǎ din primele zile ale vieţuirii dupǎ naştere. Însoţind apoi întregul alai al manifestǎrilor pline de inocenţǎ şi farmec, acest bogat repertoriu, a oferit dintotdeauna cadrul ambient al educaţiei empirice, familiale, tradiţia şi inovaţia împletindu-se armonios. Folclorul copiilor face sǎ sclipeascǎ inteligenţa ascuţitǎ a  copiilor talentaţi şi prefigureaza disponibilitǎţile lor creatoare. Repertoriul infantil rǎmâne pentru toţi factorii educativi un mijloc de declanşare a creativitǎţii.

În şcoala primarǎ, educaţia muzicalǎ se desfǎşoarǎ în douǎ etape: etapa oral-intuitivǎ, în care muzica se învaţǎ exclusiv dupǎ auz, prin ascultare şi cântare şi etapa notaţiei, a citit-scrisului muzical, în care cunoaşterea elementelor de limbaj muzical serveşte practicǎrii şi receptǎrii muzicii.

Curriculum actual pune accent pe valorificarea educaţiei muzicale în dezvoltarea personalitǎţii, a creativitǎţii, prin folosirea jocului muzical şi a improvizaţiilor muzicale.

Una din metodele de dezvoltare a creativitǎţii este “Jocul muzical de imaginaţie şi invenţie”.

Noi compunem şi cântǎm” este un joc care are ca obiectiv operaţional” utilizarea timbrurilor sonore ale pseudoinstrumentelor şi ale vocii pentru a realiza ilustraţii muzicale.”

Desfǎşurare

Învǎţǎtorul selecţioneazǎ un grup de imagini dintr­-o poveste şi le aşazǎ în ordinea cronologicǎ desfǎşurǎrii acţiunii.Un grup de elevi leagǎ un mic text pe marginea întâmplǎrii la care se referǎ imaginile.Alt grup ce are la dispoziţie obiecte sonore(beţe,clopoţei,creioane,lovituri din palme, din picioare) va face ilustraţia muzicalǎ.

Se expune oral textul împreunǎ cu ilustraţia muzicalǎ,iar la sfârşit se fac aprecieri despre cum au atins obiectivul jocului şi se cautǎ şi alte ritmuri muzicale pentru textul propus.Acest joc poate fi cu success utilizat ca portofoliu pentru o echipǎ de 3-6 elevi la clasa I şi a II-a.

Jocul “Ursoaica şi ursuleţul” are ca obiectiv operaţional “marcarea timpilor cu ajutorul vocii”.

Desfǎşurare

Învǎţǎtorul alege un grup de elevi care interpreteazǎ ursoaica (silaba “mor”-2 timpi) şi un alt grup de elevi, ursuleţii, care plâng de foame. Mama-ursoaicǎ interpreteazǎ silaba ”mor” pe doi timpi şi, în acelaşi timp, ursuleţii interpreteazǎ aceeaşi silabǎ pe durata de un timp. Se obţine un acompaniament vocal- ritmic. La sfârşit se fac aprecieri asupra modului în care cele douǎ grupe s-au descurcat şi se propune îmbogǎţirea lui cu bǎtǎi ritmice din palme, dim picioare,pseudoinstrumente.

O altǎ metodǎ de dezvoltare a creativitǎţii este “Sinectica”. Aceasta pune accent pe ideile subconştientului,”synecticos” în limba greacǎ însemnând reunirea unor elemente aparent disparate. Sinectica urmǎreşte legǎtura dintre douǎ domenii, pentru a obţine o nouǎ calitate.

Jocul ”La spectacol”, care are ca obiective operaţionale sǎ desprindǎ mesajul muzical şi sǎ inventeze mişcǎri, imagini, pe o melodie datǎ.

Desfasurare

Clasa se împarte în trei grupe: prima grupǎ inventeazǎ şi cântǎ o melodie, a II-a grupǎ redǎ muzica prin mimicǎ, iar a III-a grupǎ realizeazǎ un desen.Acest joc se poate folosi şi în cadrul audiţiilor muzicale.

Prima grupǎ cântǎ melodia inventatǎ, în timp ce a II-a executǎ prin mimicǎ diferite mişcǎri ce reprezintǎ mesajul melodiei,iar grupa a III-a realizeazǎ un desen pe tablǎ,cu acelaşi subiect (mesajul cântecului).

“A concasa” înseamnǎ a sfǎrâma un material solid. Ca metodǎ de creaţie,, ea urmǎreşte sǎ investigheze aspecte noi, prin spargerea conceptului clasic,format deja.

 Jocul “Clovnul muzical”are ca obiectiv “sǎ efectueze schimbǎri în interpretare unui cântec”.

Desfǎşurare:

Învǎţǎtoarea anunţǎ cǎ în clasǎ a venit un clovn buclucaş care vrea sǎ încurce cântecele. Se alege un clovn care, în prima fazǎ transferǎ versurile unui cântec pe melodia altuia.În faza a II-a,se aplicǎ o melodie pe un text din manual .În partea a III-a,clovnul schimbǎ total sau parţial ritmul cântecului.Acest joc se poate aplica în clasa I,doar cu prima fazǎ,iar în clasele a III-a şi a IV-a şi cu fazele doi şi trei.

Metodele prezentate oferǎ elevilor posibilitatea de a-şi exersa fantezia, de a face relaţii interdisciplinare.În felul acesta şcoala devine mediul favorizant de dezvoltare a creativitǎţii.

Împletirea acestor metode cu jocurile ritmice din folclorul copiilor,nu poate duce decât la realizarea,într-un mod plǎcut dar şi educativ a obiectivelor urmǎrite în educaţia muzicalǎ:însuşireadeprinderilor specifice de cânt (ţinuta corporalǎ, respiraţie, emisie, dicţie)

şi a elementelor de limbaj muzical (ritm, melodie, nuanţe). În toate cântecele învǎţate, trebuie respectate douǎ condiţii:emisie clarǎ şi intonaţie exactǎ.Astfel, pentru corecţia unor defecte de pronunţie, pot fi utilizate jocuri de imitare a glasului animalelor,al instrumentelor,a fenomenelor ale naturii sau versuri scandate ca:

            “Mǎmǎruţǎ,ruţǎ,

            Suie-mǎ-n cǎruţǎ,

            Şi mǎ du la vale,

            Ca pe cal cǎlare.”

(Folclorul copiilor din Bihor)

            “Baba,baba oarba

            Unde-ţi este roaba?

            Roaba,ici,colea,

            Ia-te dupǎ ea.”

(Folclorul copiilor)

            Jocurile ritmice au drept scop dezvoltarea simţului ritmic, a capacitǎţii de percepere şi redare a diferenţelor de duratǎ dintre sunete şi cultivarea memoriei musicale.Marcarea ritmului unui cântec constǎ în bǎtutul fiecǎrei durate.Macarea metrului constǎ în executarea unor bǎtǎi uniforme şi egale, ce reprezintǎ succesiunea timpilor. Pot fi jucate jocurile: “Auraş, pǎcuraş”, “Glasul instrumentelor”.

            Percepţiile de naturǎ melodicǎ (cele de recunoaştere a înǎlţimilor de note) sunete joase-sunete înalte,sunete medii, pot fi sesizate la început, în clasele I şi a II-a, prin intermediul onomatopeelor ,prin jocul”Ghiceşte cine este?”, urmat de jocul “Cum face?”

În clasele a III-a şi a IV-a, jocul “Zborul albinuţelor” este foarte antrenant şi mult apreciat de copii.

            Educaţia muzicalǎ este o componentǎ de bazǎ a educaţiei estetice. Ea contribuie la formarea unei personalitǎţi armonioase, creative şi sensibile, capabile sǎ comunice cu semenii. Învǎţătorii sunt cei care pun piatra de temelie a acesteia, iar creaţia folcloricǎ, numeroasele cântece şi jocuri copilǎreşti din folclorul copiilor trebuie valorificate, datoritǎ, în primul rând valorii lor artistice, dar şi datoritǎ valoriilor educative.

 

Bibliografie

Munteanu, Gabriela, Didactica educației muzicale, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005

Oprea, Gheorghe, Folclorul muzical românesc, Editura Muzicală, București,2002

Aldea, Georgeta, Didactica educației muzicale în învățământul primar, E.D.P., București, 2001

Breazul, George; Saxu, Nicolae, Carte de cântece pentru copii, Editura Muzicală, București, 1985


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Revista cu ISSN

Activitatile extracurriculare si impactu…

ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ȘI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII PREȘCOLARULUI Prof. RĂȘCHITOR SIMONA Școala gimnazială C-TIN PANTIRU GRINȚIEȘ, NEAMȚ Oricât ar fi de importantă educaţia  realizată prin procesul de învăţământ, aceasta nu...

Read more

Transdisciplinaritatea

TRANSDISCIPLINARITATEA Profesor Elena Marica Şcoala Gimnazială Pietrari Articolul de faţă scoate în evidenţă abordarea integrată a curriculumului, punând accent pe transdisciplinaritate,...

Read more

ROLUL LECTURII

ROLUL LECTURII ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITÃŢII COPILULUI CÃLÃTORIE SPRE INIMÃ ŞI MINTE ...   Prof. Popescu Ileana - Alina (limba si literatura românã) Şcoala”Arhitect T. T. Socolescu”, com. Pãulesti, Judetul Prahova     Literatura – „scop absolut...

Read more

Combaterea absenteismului scolar

COMBATEREA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR   Profesor Păduraru Constantin Eugen Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău   Rezumat Fenomenul de absenteism conduce la insuccesul şcolar şi constituie un pas important spre abandonul şcolar. Pentru a putea...

Read more

Evaluarea competentelor la matematica in…

EVALUAREA COMPETENȚELOR LA MATEMATICĂ ÎN GIMNAZIU Prof. Buzea Gabriela, Școala Gimnazială Nr. 56, București Rezumat: În articolul de față sunt analizate nivelul competențelor de bază cu ajutorul rezultatelor obținute în...

Read more

Tabel personal didactic promovati la exa…

Tabel personal didactic promovaţi la examenele pentru obţinerea gradului didactic I   Vezi tabel nominal cuprinzând personalul didactic care a promovat examenele pentru obţinerea gradului didactic II, anexa 4 la ordin  nr. 3129...

Read more

Tie cat iti pasa de scoala?

Tie cat iti pasa de scoala?

ŢIE CÂT ÎŢI PASĀ DE ŞCOALĀ? Institutoare Teodora Pereni Nacov Liceul Teoretic ”J. L. Calderon” Timişoara Nouā, da, ne pasā de şcoalā. Cât? Sā vedem: am fost copii, elevi...

Read more

Valorizarea textelor cu caracter istoric

VALORIZAREA TEXTELOR CU CARACTER ISTORIC Prof. înv. primar: DOBREA MONICA Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă” Oneşti, jud. Bacău „Cunoscând istoria, eroii, tradiţia, ne facem mai sociabili, mai altruişti, mai iubitori de...

Read more